Alin Mituța, fost europarlamentar și membru al Comisiei pentru Control Bugetar, trage un semnal de alarmă privind rata extrem de scăzută a absorbției fondurilor europene în România. Într-o postare recentă, acesta a declarat că țara noastră se îndreaptă spre „un potențial dezastru al fondurilor europene”, întrucât absorpția fondurilor structurale pentru perioada financiară 2021-2027 este, în acest moment, zero. Declarația sa este susținută de date oficiale ale Comisiei Europene, care arată că, la aproape patru ani de la începutul exercițiului financiar, România nu a atras încă niciun euro.
Pe lângă rata de absorbție nulă a fondurilor structurale, problemele persistă și în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit lui Mituța, România a reușit să atragă doar o treime din fondurile alocate prin PNRR, în contextul în care peste 1 miliard de euro din acești bani au fost suspendați de Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii unor obiective. Economistul Adrian Negrescu a detaliat într-o analiză faptul că România nu a atras fonduri europene din PNRR anul trecut, atingând astfel un record negativ pentru ultimii 30 de ani. „Planul de Reforme Risipite” riscă să devină realitate, spune Negrescu, dacă țara nu îndeplinește o parte considerabilă dintre cele 600 de obiective și ținte asumate.
Consiliul Fiscal a relevat luna trecută că România se confruntă cu întârzieri majore în implementarea PNRR, care are alocate 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026. Dintre aceștia, 13,5 miliarde reprezintă granturi, iar 14,9 miliarde sunt împrumuturi. Până în prezent, România a primit prefinanțări în valoare de 4 miliarde de euro și a reușit să obțină aprobarea pentru două cereri de plată, cu o rată de absorbție de sub 20% la jumătatea perioadei. A treia cerere de plată, depusă cu o întârziere de 9 luni, este încă în evaluare, iar Comisia Europeană a cerut clarificări pe mai multe puncte, inclusiv pe cele legate de regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.
România riscă să dezvolte o dependență periculoasă față de fondurile europene, având în vedere că PNRR este limitat temporal și că fondurile structurale vor fi alocate pe criterii diferite în viitor. De asemenea, PIB-ul pe cap de locuitor al României se apropie de un nivel care nu va mai permite țării să beneficieze de fonduri nete la fel de mari ca în ultimul deceniu. Conform lui Negrescu, Comisia Europeană ar putea redirecționa o mare parte a fondurilor europene către susținerea competitivității economice și a reconstrucției Ucrainei, ceea ce va reduce fondurile disponibile pentru infrastructură, coeziune și proiecte sociale în România.
Economistul avertizează că fereastra de oportunitate pentru atragerea fondurilor europene se va închide treptat, iar în următorii cinci ani România ar putea pierde accesul la aceste fonduri, cu excepția unor proiecte specifice, dezvoltate în principal de mediul privat. „Ne vom lua adio de la fondurile de infrastructură, de coeziune, care sunt necesare pentru a construi școli, grădinițe, spitale,” a explicat Negrescu. Totodată, Uniunea Europeană va investi masiv în reconstrucția Ucrainei, iar fondurile vor fi alocate cu prioritate pentru proiecte care asigură competitivitatea economică europeană.
Alin Mituța atrage atenția că viitorul Guvern, care va prelua mandatul în decembrie, va trebui să recupereze munca neîndeplinită a ultimului an, în caz contrar România riscând să piardă miliarde de euro. „Guvernul viitor va trebui să recupereze munca neefectuată de cel puțin un an, dacă vrem ca România să aibă o șansă reală de a atrage aceste miliarde de euro gratuite, lăsate de izbeliște de actualul guvern,” a declarat Mituța.
