Guvernul României se află într-o situație delicată în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul crucial pentru atragerea de fonduri europene și transformarea infrastructurii și a economiei țării. Conform celor mai recente date, în 2023, din cele 46 de obiective asumate, 41 nu au fost realizate, ceea ce pune sub semnul întrebării progresul și viitorul acestui program.
În ciuda faptului că termenul limită pentru realizarea majorității jaloanelor și țintelor PNRR este stabilit pentru 2026, autoritățile române nu au reușit să depună nici măcar o cerere de plată în 2024. De asemenea, din 46 de obiective pentru trimestrul I și II din 2023, doar 29 au fost îndeplinite, iar restul se află în continuare „în curs de realizare”, adică nu sunt finalizate, deși termenul inițial a fost 30 iunie 2023.
Aceste întârzieri au atras atenția Băncii Naționale a României (BNR), care a avertizat că România riscă să piardă o parte importantă din fondurile europene alocate prin PNRR. Chiar mai grav, țara noastră a fost singura din Uniunea Europeană aflată în pericol de suspendare a plăților din cauza unui deficit bugetar ridicat și a întârzierilor la implementarea reformelor și a proiectelor finanțate din PNRR.
Printre principalele obiective nerealizate se numără proiecte esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, cum ar fi electrificarea și modernizarea liniilor feroviare, începerea unor programe de reîmpădurire masivă și implementarea unor strategii de eficiență energetică și digitalizare în instituțiile publice. În plus, Guvernul Ciolacu nu a reușit să adopte încă o serie de legi fundamentale, printre care și Legea salarizării unitare, care ar fi trebuit să reglementeze mai bine salariile și sporurile din sectorul public.
Problemele se regăsesc și la marile companii de stat, care nu au reușit să aplice recomandările internaționale pentru îmbunătățirea performanțelor financiare și operaționale. Companii precum CNAIR, CFR, Metrorex sau CNIR sunt conduse de persoane numite pe criterii politice, iar performanțele lor au fost mult sub așteptările Uniunii Europene.
Între timp, Guvernul Ciolacu încearcă să facă față acestui blocaj administrativ, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) se află în proces de modificare a jaloanelor și țintelor din PNRR. În acest context, oficialii guvernamentali susțin că vor depune cererea de plată nr. 4 la Comisia Europeană abia în al doilea trimestru din 2025.
Această întârziere și lipsa de progres la nivelul PNRR ar putea avea efecte grave pe termen lung, nu doar asupra economiei României, dar și asupra imaginii guvernului. Dacă nu se iau măsuri urgente pentru accelerarea implementării proiectelor și pentru rezolvarea problemelor instituționale, România riscă să piardă o oportunitate importantă de dezvoltare și modernizare, într-o perioadă în care alte state europene se află deja în avans cu proiectele lor finanțate prin PNRR.
PNRR-ul este ultima șansă a României de a accelera dezvoltarea, însă ritmul lent de implementare și nevoia urgentă de reforme profunde ar putea pune în pericol întregul program. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a evalua dacă România va reuși să își îndeplinească obiectivele asumate și să acceseze fondurile europene pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a economiei și infrastructurii.
