În contextul reformelor economice și al măsurilor de austeritate impuse de guvernul condus de Ilie Bolojan, care a tăiat unele sporuri ale bugetarilor, se ridică o întrebare legată de modul în care sunt distribuite bonusurile în companiile de stat.
Un exemplu semnificativ vine de la Metrorex, compania de transport public din București, unde sporurile pentru angajați au stârnit controverse. Deși unele sporuri sunt justificate pentru muncitorii care lucrează în condiții dificile, altele sunt distribuite și către angajați care nu își desfășoară activitatea în subteran, în condiții extreme. Printre cei care beneficiază de sporul de metrou se numără nu doar mecanicii și revizorii care lucrează în tuneluri, dar și directori, traducători și șoferi din cadrul aparatului central al Metrorex.
În cadrul Contractului Colectiv de Muncă semnat în decembrie 2024, angajații Metrorex au obținut o serie de sporuri, inclusiv majorarea salariilor, care au dus la scumpirea biletelor de metrou din ianuarie 2025. Printre sporurile menționate, există un spor de metrou de până la 40% din salariul brut pentru angajații care își desfășoară activitatea în subteran. Acesta este acordat în condițiile în care lucrătorii sunt expuși la zgomot, umiditate, întuneric și noxe, factori ce pot pune în pericol sănătatea.
Totuși, o problemă majoră este faptul că sporul de metrou este acordat și angajaților care nu lucrează în subteran. De exemplu, directori, traducători și chiar șoferi din aparatul central al companiei beneficiază de acest spor, chiar dacă nu sunt expuși la condițiile dificile din tuneluri. Acesta este cazul angajaților care lucrează în sediul central de la etajul 9 al Palatului CFR, clădirea care găzduiește atât Ministerul Transporturilor, cât și sediul Metrorex.
Anexa nr. 2 din Contractul Colectiv de Muncă a Metrorex specifică faptul că sporul de metrou se acordă nu doar celor care lucrează în subteran, ci și angajaților de la suprafață. Printre aceștia se numără funcții precum contabil șef, economist, inspector resurse umane și altele. De exemplu, acești angajați beneficiază de un spor de metrou între 27% și 34% din salariul brut, în funcție de secția în care sunt încadrați. Această situație ridică întrebări legate de justificarea acordării acestui spor în condițiile în care acești angajați nu sunt expuși la condițiile extreme din subteran.
O altă anomalie semnalată de angajații Metrorex se referă la șoferii din cadrul companiei. Deși aceștia nu conduc trenuri în subteran, ci pe străzile din București, beneficiază totuși de un spor de metrou de 20%. Acest procent este considerabil mai mare decât alți angajați din secții sau chiar decât directorul general al Metrorex, care, conform reglementărilor, primește doar 20% spor. De asemenea, șoferii din aparatul central beneficiază de un spor mai mare, de 27%, ceea ce provoacă nemulțumiri în rândul altor angajați care consideră că această diferență de sporuri nu este justificată de responsabilitățile de serviciu.
În cadrul Contractului Colectiv de Muncă, sporul de metrou este acordat angajaților care lucrează în condiții speciale, care includ efort fizic ridicat, temperaturi extreme, umiditate, zgomot și trepidații. De asemenea, sporul este destinat celor care lucrează în locuri înguste sau sub influența câmpurilor electromagnetice, așa cum se întâmplă în cazul celor care lucrează cu echipamente tehnologice specifice.
În ciuda acestor condiții stipulate, mulți angajați care nu lucrează în subteran beneficiază de acest spor, ceea ce creează o percepție de inegalitate în cadrul companiei. Mai mult decât atât, sporul de metrou este acordat și angajaților care lucrează în condiții de izolare sau stres, iar acest lucru poate fi interpretat ca o practică nejustificată pentru anumite funcții care nu au legătură directă cu activitatea din subteran.
Într-un interviu acordat recent, Marian Artimon, președintele Unitatea – Sindicatul Liber Metrou, a explicat că sporul de metrou este acordat tuturor angajaților, nu doar celor care lucrează în subteran. El a subliniat că sporul se acordă în funcție de funcțiile și responsabilitățile angajaților, și că acest sistem este prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă.
„Deficitul bugetar nu este din cauza noastră. Sporul de metrou se acordă pentru funcțiile și responsabilitățile pe care le au angajații. Întotdeauna am avut transparență în acordarea acestui spor și am încercat să-l includem și în salariu, pentru a face mai echitabil sistemul de recompensare”, a explicat Artimon. De asemenea, acesta a menționat că sporurile au fost negociate de sindicate și aprobate de administrația Metrorex, iar toate aceste reglementări sunt conforme cu Contractul Colectiv de Muncă semnat de ambele părți.
Întrebarea care rămâne este cum influențează aceste sporuri bugetul Metrorex și dacă majorările repetate ale salariilor și sporurilor vor afecta prețul biletelor și tarifele pentru utilizatorii serviciului de metrou. Deja, începând cu ianuarie 2025, tarifele au fost majorate pentru a acoperi aceste costuri suplimentare.
În condițiile de austeritate economică anunțate de guvern, majorările de sporuri și salarii în sectorul public și la companiile de stat, cum este Metrorex, sunt un subiect sensibil. Guvernul se confruntă cu presiuni pentru a reduce cheltuielile publice, iar astfel de practici ar putea fi privite cu scepticism de către cetățeni și autoritățile de reglementare fiscală.
Deși sporul de metrou este o practică prevăzută de lege și este acordat în mod justificat celor care lucrează în condiții grele de muncă, există semne clare că unele dintre aceste sporuri sunt acordate și unor angajați care nu îndeplinesc condițiile stipulate. Aceasta ridică întrebări cu privire la eficiența și corectitudinea managementului în companiile de stat și la responsabilitatea guvernamentală față de utilizarea corectă a resurselor publice.
În timp ce angajații care lucrează în subteran merită pe deplin sporuri pentru condițiile dificile, este esențial ca astfel de bonusuri să fie aplicate corect și transparent, pentru a asigura un sistem de recompensare echitabil și pentru a proteja bugetul public.
