O investigație jurnalistică readuce în atenție modul în care sunt ocupate funcțiile publice și gestionate resursele umane în administrația locală. La Primăria comunei Mogoșești, județul Iași, 16 dintre cei 30 de angajați ar avea relații de rudenie între ei sau cu reprezentanți ai conducerii și ai Consiliului Local, potrivit documentării realizate de Reporter de Iași. Ancheta descrie o rețea extinsă de legături familiale, concursuri organizate cu un singur candidat, promovări succesive și reorganizări administrative în urma cărora posturile persoanelor apropiate conducerii ar fi fost păstrate. Informațiile ridică întrebări privind transparența recrutărilor, respectarea principiului meritocrației și utilizarea fondurilor publice într-o comunitate cu aproximativ 4.700 de locuitori.
Primăria comunei Mogoșești, din județul Iași, a ajuns în centrul atenției publice după apariția unei investigații care prezintă o concentrare neobișnuită a relațiilor de rudenie în interiorul administrației locale. Potrivit documentelor și informațiilor analizate de publicația Reporter de Iași, mai mult de jumătate dintre cei 30 de angajați ai instituției ar avea legături familiale între ei sau cu persoane care au deținut ori dețin funcții de conducere și reprezentare în comună. Ancheta arată că, prin includerea primarului, a unor consilieri locali și a persoanelor apropiate acestora, numărul celor care formează această rețea extinsă de relații familiale ajunge la 22. Printre legăturile identificate se regăsesc soți, copii, frați, veri, nepoți și fini, situație care ridică întrebări privind modul în care au fost organizate concursurile, realizate promovările și gestionate eventualele conflicte de interese.
Comuna Mogoșești este formată din patru sate și avea, potrivit recensământului din 2021, aproximativ 4.700 de locuitori. În prezent, administrația locală este condusă de Ionel Baraboi, ales primar în 2024 din partea Partidului Social Democrat, după ce anterior a ocupat funcția de consilier local. Conform investigației, atât soția primarului, cât și fiul acestuia lucrează în cadrul instituției. Lenuța Baraboi ocupă un post de inspector în compartimentul de asistență socială, deși, potrivit informațiilor prezentate de jurnaliști, studiile sale nu sunt de specialitate în domeniul asistenței sociale. Aceasta ar încasa un salariu de bază de 8.738 de lei brut lunar, mai mare decât remunerația unei colege care deține pregătire de specialitate.
Fiul primarului, Florin-Paul Baraboi, lucrează în compartimentul de taxe și impozite. Acesta a ocupat postul în urma unui concurs organizat în martie 2023, când tatăl său era consilier local, iar conducerea Primăriei era asigurată de un primar PNL. Potrivit documentării, a fost singurul candidat înscris, iar în mai 2026 a beneficiat de o promovare profesională, în timpul mandatului actualului edil. Prezența membrilor aceleiași familii într-o instituție publică nu constituie, în sine, o încălcare a legii. Problemele pot apărea atunci când raporturile de rudenie influențează recrutarea, promovarea, evaluarea profesională sau adoptarea unor decizii administrative. Din acest motiv, clarificarea procedurilor prin care au fost ocupate posturile este esențială pentru înțelegerea situației.
Un rol important în organizarea instituției îl are secretarul general al comunei, Mariana Anton, care ocupă această funcție de mai mulți ani. Potrivit investigației, în Primăria Mogoșești lucrează mai multe persoane înrudite cu familia acesteia, inclusiv veri ai soțului și rude prin alianță. Printre angajații menționați se numără Constantin Anton, care lucrează la biblioteca localității și care ar fi condus comisia de evaluare în cadrul unei proceduri de achiziție a unor autoturisme pentru Primărie. Jurnaliștii au prezentat și situația unei reorganizări administrative în urma căreia postul ocupat de acesta ar fi fost păstrat într-un compartiment distinct, cu o singură poziție.
Un alt caz este cel al Andrei-Elena Anton, angajată în 2020 la compartimentul de asistență socială, în urma unui concurs la care ar fi participat fără contracandidați. Aceasta coordonează și Centrul de zi al comunei, activitate pentru care primește o remunerație suplimentară. Potrivit documentării, după o perioadă îndelungată în aceeași treaptă profesională, a beneficiat de două promovări într-un interval de aproximativ șapte luni, în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026. Aceste situații nu demonstrează automat existența unor angajări ilegale sau a unor promovări nejustificate, însă pot justifica verificarea condițiilor de participare la concurs, a criteriilor profesionale și a documentelor care au stat la baza deciziilor administrative.
Ancheta descrie și legături familiale între angajații Primăriei și membrii Consiliului Local. Elena Rotaru-Căruntu, consilier local PSD, are, potrivit informațiilor publicate, soțul angajat ca polițist local și fratele în funcția de conducere a structurii locale pentru situații de urgență. Alte persoane menționate au relații de rudenie cu foști sau actuali aleși locali, inclusiv cu fostul primar Ștefan Maftei, care a condus comuna timp de 16 ani. În acest context, investigația amintește și antecedentele judiciare ale fostului edil, care a primit în anul 2020 o pedeapsă de un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei într-un dosar privind angajarea unuia dintre fiii săi.
O altă situație analizată privește relația dintre compartimentul financiar al Primăriei și activitatea de acordare a subvențiilor agricole. Contabila instituției, Mihaela Bârlădeanu, este soția unui inspector al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură responsabil de dosarele fermierilor din zonă. Printre beneficiarii subvențiilor s-ar afla și un angajat al Primăriei, care, potrivit datelor prezentate de publicație, a încasat în anul 2023 peste 89.000 de lei din plăți APIA. Existența acestei relații de familie nu dovedește o intervenție nelegală în acordarea subvențiilor, însă subliniază importanța delimitării atribuțiilor și a respectării procedurilor prin care sunt prevenite eventualele conflicte de interese.
Unul dintre cele mai sensibile aspecte ale investigației privește reorganizarea aparatului administrativ, realizată în contextul măsurilor de reducere a numărului de posturi. Potrivit Reporter de Iași, persoanele aflate în relații de rudenie cu reprezentanții conducerii și ai Consiliului Local și-ar fi păstrat funcțiile, în timp ce postul unei angajate care se apropia de pensionare a fost desființat. Este vorba despre Ghiorghița Moruzi, fost referent la registrul agricol, al cărei post ar fi fost eliminat cu aproximativ șapte luni înainte de pensionare. Potrivit documentării, celelalte două posturi din compartiment, ocupate de persoane cu legături familiale în interiorul administrației, au fost menținute.
Mai mult, în aceeași perioadă au avut loc promovări profesionale ale unor angajați apropiați fostei sau actualei conduceri. Unul dintre cazurile prezentate este cel al lui Daniel-Mihai Săndulache, fin al fostului primar Ștefan Maftei, care a trecut de pe o funcție de referent pe una de inspector, în urma unui examen organizat în primăvara anului 2026. Pentru evaluarea corectă a acestor decizii, este necesară examinarea organigramei, a justificărilor reorganizării, a criteriilor de selecție a posturilor desființate și a documentelor aferente promovărilor.
O reorganizare administrativă trebuie să urmărească eficiența instituțională și respectarea legislației, iar măsurile adoptate trebuie să poată fi justificate prin nevoile reale ale serviciilor publice, nu prin apartenența unei persoane la un anumit grup familial sau politic. Investigația aduce în atenție și modul în care sunt ocupate funcțiile din cadrul Centrului de zi destinat copiilor aflați în situații vulnerabile. Potrivit informațiilor publicate, două persoane care au candidat anterior pe listele PSD pentru Consiliul Local și care lucrează în sistemul de învățământ au fost angajate suplimentar, cu jumătate de normă, în cadrul centrului.
Remunerațiile suplimentare menționate se situează între aproximativ 2.100 și 2.700 de lei brut lunar. Deși cumulul de funcții poate fi legal în anumite condiții, ocuparea unor posturi finanțate din bani publici trebuie să respecte criteriile de competență, transparență și compatibilitate prevăzute de legislație. Dincolo de situațiile individuale, cazul Primăriei Mogoșești readuce în discuție o problemă mai amplă a administrației locale: modul în care sunt aplicate principiile meritocrației și egalității de șanse în comunitățile mici, unde relațiile personale și familiale pot influența percepția asupra accesului la funcțiile publice.
În asemenea comunități, este firesc ca între angajați să existe legături de rudenie sau relații personale. Acest lucru nu poate constitui, singur, un motiv pentru excluderea unei persoane dintr-un concurs și nici nu demonstrează automat existența nepotismului. Ceea ce trebuie verificat este dacă posturile au fost ocupate în condiții de concurență reală, dacă promovările au respectat criteriile profesionale și dacă persoanele care au avut atribuții în organizarea concursurilor sau în aprobarea unor decizii s-au aflat în situații de incompatibilitate ori conflict de interese. De asemenea, trebuie analizat dacă reorganizările administrative au fost realizate pe baza unor criterii obiective și dacă eliminarea unor posturi a fost justificată de necesitatea reducerii cheltuielilor sau de schimbările efective din activitatea instituției.
O instituție publică nu trebuie să ofere doar garanția respectării formale a procedurilor, ci și încrederea că accesul la funcții și promovarea profesională se realizează pe baza competenței și a unor criterii transparente. În cazul Primăriei Mogoșești, amploarea relațiilor de rudenie prezentate în investigația Reporter de Iași face necesară o clarificare publică a modului în care au fost organizate concursurile, dispuse promovările și stabilite posturile păstrate în urma reorganizării. Totodată, este important ca persoanele vizate și conducerea administrației locale să aibă posibilitatea de a oferi explicații și documente justificative, iar eventualele încălcări ale legii să fie stabilite exclusiv de instituțiile competente. Pentru locuitorii comunei, miza nu este doar componența aparatului administrativ, ci modul în care sunt utilizați banii publici și calitatea serviciilor oferite comunității. Primăria trebuie să funcționeze în interesul tuturor cetățenilor, nu să creeze percepția că oportunitățile de angajare și promovare sunt accesibile cu precădere persoanelor care au legături familiale sau politice în interiorul instituției.
Articol integral pe ReporterIS
