Într-un climat politic tot mai fragmentat și tensionat, Victor Viorel Ponta, fost prim-ministru și una dintre cele mai controversate, dar și influente figuri ale ultimului deceniu, revine în prim-planul scenei publice.
De data aceasta, candidatul intră în lupta pentru funcția de președinte al României ca independent, asumându-și un discurs puternic ancorat în suveranism, protecționism economic și securitate națională.
Candidatura sa vine într-un moment în care încrederea cetățenilor în clasa politică este la cote minime, iar polarizarea socială și economică se adâncește. Între nostalgia unei guvernări marcate de creștere economică și acuzațiile din trecut, Ponta mizează pe experiență, dar și pe un mesaj anti-sistem, susținând că este timpul ca România să fie condusă „de români, pentru români”.
În interviul de mai jos, Victor Ponta vorbește deschis despre motivele reale din spatele candidaturii sale, direcțiile principale ale programului său prezidențial, relația cu Ucraina și UE, dar și despre lecțiile trecutului. Ce înseamnă un „nou contract social” pentru România? Cum arată țara pe care Victor Ponta își propune să o conducă? Și, mai ales, cum răspunde criticilor care îl acuză de populism sau de reorientare ideologică?
Vă invităm să descoperiți răspunsurile direct de la sursă — într-un dialog amplu, fără ocolișuri.
- Domnule Ponta, ce v-a determinat să candidați ca independent la alegerile prezidențiale din 2025?
Decizia de a candida independent reflectă convingerea mea că România are nevoie de o schimbare profundă în modul în care este guvernată. Partidele tradiționale și-au pierdut contactul cu realitățile și nevoile cetățenilor. Este esențial ca deciziile să fie luate de români, fără influențe externe sau ale unor organizații. Puterea trebuie să revină în mâinile poporului, iar eu îmi propun să fiu acel lider care să faciliteze această tranziție.
2. Care sunt principalele direcții ale programului dumneavoastră prezidențial și cum intenționați să le implementați?
Programul meu se axează pe trei piloni esențiali: protejarea intereselor economice naționale, consolidarea apărării și promovarea suveranității în cadrul relațiilor internaționale. În ceea ce privește economia, voi stopa exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești pentru a proteja fermierii autohtoni, care au fost grav afectați de această competiție inegală. În domeniul apărării, propun creșterea cheltuielilor la peste 3% din PIB până în 2026 și dezvoltarea colaborării militare cu Statele Unite, în special prin consolidarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Pe plan extern, voi susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și voi apăra suveranitatea acesteia în fața oricărei agresiuni.
3. Cum vedeți viitorul relațiilor României cu Uniunea Europeană și NATO, având în vedere pozițiile dumneavoastră naționaliste?
Consider că apartenența României la UE și NATO este crucială, însă este timpul să adoptăm o abordare pragmatică, în care să ne prioritizăm interesele naționale. Trebuie să fim parteneri activi și vocali, să ne asigurăm că vocea României este auzită și respectată. Vom colabora cu aliații noștri, dar nu vom ezita să ne apărăm suveranitatea și să luăm decizii care servesc cel mai bine poporul român.
4. Ați menționat intenția de a opri exporturile de cereale ucrainene prin România. Cum răspundeți criticilor care susțin că acest demers ar putea afecta relațiile cu Ucraina și partenerii internaționali?
Protejarea fermierilor români este o prioritate. În ultimii ani, politica favorizării cerealelor ucrainene a avut un impact negativ asupra agriculturii noastre. Vom continua să sprijinim Ucraina prin alte mijloace, precum tranzitul de arme și instruirea piloților, dar accesul la facilitățile portuare trebuie să fie echitabil și să nu prejudicieze interesele economice ale României.
5. Cum răspundeți preocupărilor legate de o posibilă aliniere a dumneavoastră cu mișcările de extremă dreapta, având în vedere schimbările recente din orientarea dumneavoastră politică?
Evoluția mea politică reflectă dorința de a răspunde nevoilor reale ale românilor. Nu mă aliniez cu nicio ideologie extremă, ci caut să promovez politici care să servească interesul național. Este esențial să depășim etichetele politice și să ne concentrăm pe soluții concrete pentru problemele cu care se confruntă România.
6. Ce măsuri propuneți pentru a combate corupția și a îmbunătăți statul de drept în România?
Combaterea corupției necesită o abordare sistemică. Voi susține independența instituțiilor judiciare și voi promova transparența în administrația publică. De asemenea, voi iniția reforme pentru a asigura că funcționarii publici sunt responsabili și răspunzători pentru acțiunile lor. Este vital să reconstruim încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
7. Care este poziția dumneavoastră privind drepturile minorităților și diversitatea culturală în România?
România este o țară cu o bogată diversitate culturală, iar respectarea drepturilor minorităților este fundamentală. Voi promova politici care să asigure incluziunea și egalitatea de șanse pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, religie sau orientare. Unitatea în diversitate este o valoare pe care trebuie să o prețuim și să o cultivăm.
8. Ce mesaj aveți pentru tinerii din România care își pierd încrederea în clasa politică și aleg să emigreze?
Tinerii sunt viitorul României. Înțeleg dezamăgirea și frustrarea lor față de situația actuală, însă le transmit un mesaj clar: nu abandonați lupta pentru o Românie mai bună. Țara noastră are nevoie de energia, creativitatea și spiritul vostru critic. Voi crea condiții care să vă încurajeze să rămâneți sau să vă întoarceți acasă — prin investiții în educație, oportunități reale de angajare și un climat în care meritocrația să primeze. România trebuie să devină o alegere, nu un exil temporar.
9. Domnule Ponta, în contextul actualelor crize globale — climatice, economice și geopolitice — ce rol ar trebui să joace România pe scena internațională?
România are potențialul de a deveni un actor regional respectat și un partener de încredere în UE și NATO, dar și un mediator între Est și Vest. Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai multipolară, fragmentată și incertă. România trebuie să acționeze ca un pilon de stabilitate în regiune, promovând dialogul, reziliența economică și securitatea energetică. Voi promova inițiative care întăresc profilul diplomatic al țării și voi sprijini diplomația economică activă — pentru a atrage investiții strategice și a deschide noi piețe pentru produsele românești.
10. Cum veți echilibra nevoia de securitate cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, în special în contextul supravegherii digitale și al combaterii terorismului?
Este esențial să nu transformăm securitatea într-un pretext pentru restrângerea drepturilor cetățenești. Tehnologia trebuie să fie un instrument în slujba libertății, nu un mijloc de control abuziv. Vom avea politici clare și transparente în ceea ce privește supravegherea digitală, cu control parlamentar și civic asupra serviciilor de informații. În același timp, vom întări capacitatea instituțiilor noastre de a preveni și combate amenințările reale la adresa securității naționale, fără a încălca drepturile fundamentale.
11. Ați fost premier și ați avut experiență în guvernare. Ce ați învățat din acea perioadă și cum v-ar ajuta acest lucru în mandatul de președinte?
Experiența mea ca prim-ministru mi-a oferit o înțelegere profundă a complexității administrației publice, dar și a limitărilor și pericolelor inerente sistemului politic românesc. Am învățat că transparența, dialogul și empatia sunt cruciale. Un președinte nu trebuie doar să fie un garant al Constituției, ci și un catalizator al unității naționale și al schimbării autentice. Voi folosi această experiență pentru a construi punți între instituții, pentru a încuraja coeziunea și pentru a aduce echilibru între viziune și pragmatism.
12. În final, care este viziunea dumneavoastră despre România în 2030?
Văd o Românie puternică, mândră și unită. O țară în care cetățenii nu mai pleacă pentru un trai decent, ci revin pentru a construi. O Românie care își asumă rolul de lider regional în Balcani, care își valorifică resursele în mod responsabil și care își respectă valorile. Un stat în care statul de drept este solid, economia este competitivă și fiecare român are șanse reale la o viață demnă. România anului 2030 trebuie să fie o țară care inspiră, nu care dezamăgește. Iar pentru asta, avem nevoie de curaj, de onestitate și de viziune. Eu vin cu toate trei.
