În urma declarațiilor făcute recent de Victor Ponta, fostul premier al României, în cadrul unui podcast, despre inundațiile din 2014 și presupusa decizie de a „inunda deliberat” anumite zone din România pentru a proteja Belgradul, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a răspuns cu precizări oficiale care aruncă o lumină diferită asupra acestui subiect.
Într-un comunicat transmis către G4Media, ANAR a confirmat că nu deține informații despre vreo „decizie privind inundarea deliberată” a unor zone din România și că măsurile luate au fost standard pentru gestionarea fluxurilor de apă din perioada respectivă, fără a implica vreun pericol pentru viețile oamenilor sau bunurile acestora.
Într-o emisiune difuzată pe 9 aprilie 2025, Victor Ponta a vorbit despre modul în care autoritățile române au gestionat inundațiile din 2014 și despre decizia sa de a permite inundarea unor zone de pe malul românesc al Dunării pentru a proteja Belgradul, capitala Serbiei, care se confrunta cu o situație extrem de gravă. Fostul premier a afirmat că, în acel moment, a preferat să permită inundațiile în România, explicând că oamenii au fost mutați rapid, iar despăgubirile au fost acordate imediat, în timp ce în Serbia situația era mult mai gravă și exista riscul ca Belgradul să fie inundat.
În replică la aceste declarații, Administrația Națională „Apele Române” a oferit clarificări detaliate asupra modului în care au fost gestionate inundațiile de pe Dunăre în 2014. Potrivit ANAR, între 15 mai și 5 iunie 2014, au existat fluxuri excepționale de apă înregistrate pe Dunăre, dar nu au existat decizii deliberate de a inunda anumite zone din România.
„Nu deținem informații cu privire la existența unei decizii care să fi vizat inundarea deliberată a unor zone de teritoriul României. Măsura tranzitării debitelor Dunării în regim natural prin amenajarea hidrotehnică Porțile de Fier I și II a fost stabilită de Serviciul comun de dispecer energetic româno-sârbi, în baza Art. 12 din Convenția de exploatare din 1998, pentru a asigura funcționarea în siguranță a sistemului hidroenergetic în condițiile unor debite excepționale”, a precizat ANAR.
În perioada 16 – 19 mai 2014, au fost tranzitate pe Dunăre, în regim natural, debite maxime de circa 13.500 mc/s. Începând cu 19 mai, autoritățile au emis avertizări de Cod Portocaliu pe sectoarele îndiguite ale Dunării, în județele Dolj și Teleorman. Între 20 mai și 5 iunie 2014, Dunărea a depășit cotele de inundație și s-a revărsat controlat în lunca neprotejată, în județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Constanța și Tulcea.
În ceea ce privește efectele inundațiilor, ANAR precizează că zonele afectate au fost terenuri agricole, păduri și pășuni. Astfel, aproximativ 9.248 de hectare de păduri, 2.932 hectare de pășuni și 1.877 hectare de teren arabil au fost inundate. Este important de menționat că nu au fost afectate zone locuite și nu au fost necesare evacuări de persoane.
Într-adevăr, din declarațiile lui Victor Ponta reiese că autoritățile române au intervenit prompt pentru a asigura siguranța cetățenilor. În acest context, fostul premier a subliniat că, deși anumite zone au fost inundate, persoanele afectate au fost relocate rapid, iar despăgubirile au fost acordate în mod eficient. Această măsură de protecție a avut scopul de a reduce la minimum impactul asupra vieților oamenilor și bunurilor acestora, iar procedurile au fost conforme cu regulile și convențiile internaționale privind gestionarea inundațiilor pe Dunăre.
Administrațiile implicate și documentele oficiale susțin că măsurile luate în 2014 au fost strict tehnice și bazate pe reglementările internaționale, având ca scop protejarea infrastructurii hidrotehnice și evitarea unor daune mai mari. Totodată, răspunsurile autorităților subliniază că nu au existat decizii politice sau intenționate de a pune în pericol viețile cetățenilor. Astfel, acuzațiile făcute de Victor Ponta ar putea fi considerate nefondate, deși acest subiect continuă să stârnească controverse. În acest context, este esențial ca autoritățile să asigure o transparență deplină în ceea ce privește gestionarea astfel de crize și să clarifice orice confuzie legată de deciziile politice sau administrative din acea perioadă.
