În plină criză bugetară și cu un deficit în creștere, statul român cheltuiește aproape 900.000 de euro anual pentru 17 bugetari privilegiați care participă la câteva ședințe pe lună. Mulți dintre aceștia nu au pregătire de specialitate, dar sunt răsplătiți cu mii de euro lunar pentru simpla prezență în Comitetul Interministerial care supervizează Exim Banca Românească.
Înființat în 2007, Comitetul Interministerial avea la început 13 membri. De-a lungul timpului, numărul membrilor a crescut la 17, prin decizii succesive ale diverselor guverne. Oficial, Comitetul supervizează activitatea Exim Banca Românească, o bancă de stat importantă în finanțarea exporturilor și susținerea companiilor românești.
Membrii Comitetului sunt numiți din cadrul ministerelor și autorităților publice centrale. Unii sunt demnitari, alții funcționari de carieră. Interesant este că participarea lor la câteva ședințe lunare le aduce câte un venit suplimentar de peste 4.000 de euro pe lună.
Potrivit regulamentului de funcționare, fiecare membru primește lunar 20% din salariul directorului general al băncii. Cum acesta are un salariu de bază de aproximativ 20.000 euro lunar, fiecare membru al Comitetului încasează lunar circa 4.000 euro doar pentru participarea la minimum două ședințe.
Această sumă depășește de peste două ori salariul pe care mulți dintre ei îl au în instituțiile publice unde sunt angajați cu normă întreagă.
Ministerul Finanțelor deține patru locuri în Comitet: un secretar de stat (care este și președintele Comitetului) și alți trei reprezentanți. Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), are de asemenea mai mulți membri.
Întrebat cine sunt acești reprezentanți, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a refuzat să ofere numele, susținând că le va comunica în scris. Nici după depășirea termenului legal nu a oferit public răspunsul.
SGG a aplicat aceeași strategie a tăcerii. Însă, din investigații jurnalistice, s-a aflat că printre membri se regăsesc lideri politici ai partidelor aflate la guvernare:
- De la PSD: vicepremierul Marian Neacșu și secretarul general adjunct Adrian Țuțuianu.
- De la PNL: Cristina Trăilă, secretar general al Guvernului, și Mihnea Drumea, secretar de stat.
- Șeful cancelariei premierului, Radu Oprea (PSD), este și el membru.
Reporterii Digi24 au încercat în repetate rânduri să obțină lista completă a membrilor. În majoritatea cazurilor, demnitarii au refuzat să răspundă. Unii au invocat confidențialitatea, alții au preferat tăcerea.
Secretarul de stat Mihnea Drumea a declarat: „Aș vrea să nu comentez pe tema asta pentru că sunt lucruri care țin de o anumită confidențialitate.”
Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului, a justificat venitul: „Este strict pe măsura răspunderii pe care o avem în cadrul acestui comitet.”
O întrebare logică este de ce e nevoie de patru membri doar din Ministerul Finanțelor și încă cinci din aparatul guvernamental. Nu ar fi suficient câte un reprezentant pentru fiecare instituție?
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a oferit o explicație evazivă: „Asta este regula de ani de zile. Este banca statului. Mulțumesc.”
Inclusiv secretarul general al Guvernului, Cristina Trăilă, a recunoscut indirect că situația ar trebui revizuită: „Sunt multe lucruri, mult prea multe, în derulare în interiorul aparatului de lucru al Guvernului. Sunt multe cheltuieli care din punctul meu de vedere nu sunt adecvate.”
Ministerul de Interne a refuzat, invocând GDPR, să ofere numele propriului reprezentant. Jurnaliștii au aflat însă că este consilierul personal al ministrului Cătălin Predoiu: Ștefan Ciurăscu.
La Ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu a întârziat mult timp să comunice cine reprezintă instituția. În cele din urmă, a recunoscut că este Ion Simu, directorul general CFR S.A., un apropiat al său din Timișoara, fără nicio pregătire în domeniul bancar.
Ministerele Dezvoltării și Agriculturii au refuzat, la rândul lor, să transmită numele reprezentanților.
Statul plătește anual aproape 900.000 de euro pentru cei 17 membri ai Comitetului Interministerial Exim Banca Românească. Această sumă este echivalentă cu salariile anuale a peste 30 de medici sau a aproape 50 de profesori.
Într-un context în care statul se confruntă cu un deficit bugetar excesiv, aceste cheltuieli ridică serioase semne de întrebare privind prioritățile guvernului.
Mai grav, mulți dintre membrii Comitetului nu au pregătire de specialitate în domeniul financiar-bancar. Participarea lor nu presupune analize tehnice sofisticate, ci doar prezența formală la câteva ședințe lunare.
„Este o funcție mai degrabă politică, nu tehnică”, spun surse apropiate instituției.
Acest caz nu este singular. România are sute de astfel de comitete, consilii, comisii sau autorități unde bugetarii și politicienii își rotunjesc veniturile prin participări simbolice. Fenomenul, denumit generic „statul la stat”, alimentează o birocrație paralelă, netransparentă și costisitoare.
În timp ce guvernele promit de ani de zile reforme în sistemul public, exemplele de acest tip arată cât de rezistent este acest sistem paralel la orice tentativă de restructurare.
Cazul Comitetului Interministerial Exim Banca Românească demonstrează încă o dată cât de complicat este să reduci cheltuielile inutile din aparatul bugetar românesc. Secretomania, cumulul de funcții și beneficiile politice fac ca astfel de structuri să reziste de ani de zile, în ciuda apelurilor la reformă și transparență.
În timp ce populația plătește taxe și suportă austeritate, o parte din birocrația înaltă continuă să prospere, ferită de ochiul public.
