Lidera rebeliunii anti-concedieri de la Senat, Cristina Ionela Tărteață, a înființat recent Partidul Justiției Sociale, alături de doi colegi din aceeași instituție. Tribunalul București a aprobat, pe 7 mai 2025, înființarea formațiunii, prezentată ca o alternativă național-conservatoare și socială la partidele tradiționale.
Proiectul politic a stârnit controverse după ce pe site-ul partidului a fost anunțată lansarea unui „Card Social”, disponibil contra sumei de 500 de lei, prin care membrii pot beneficia de reduceri comerciale și acces prioritar la vot.
Tărteață, consilier parlamentar, a devenit cunoscută la începutul anului 2025 pentru poziția vocală față de măsurile de disponibilizare inițiate de președintele Senatului, Ilie Bolojan. A condus protestele împotriva reducerii a 149 de posturi, afirmând că „Parlamentul nu e o primărie” și că „expertiza funcționarilor este esențială pentru statul de drept”. Ea a amenințat chiar cu acțiuni în instanță împotriva reorganizării aparatului administrativ.
Pe lângă Tărteață, fondatorii Partidului Justiției Sociale sunt Daria Elena Petrache și Bogdan Cătălin Frîncu – toți angajați ai Senatului. Biroul de Presă al instituției a confirmat că, după finalizarea procesului de disponibilizare, toți trei au rămas în funcție. Tărteață a declarat că înființarea formațiunii este legală, întrucât funcționarii publici pot fi membri de partid atâta timp cât nu dețin funcții de conducere politică.
Partidul Justiției Sociale se autodefinește ca fiind de orientare național-conservatoare și socială, promițând o societate „echitabilă și justă, cu acces egal la oportunități”. Se declară o alternativă la „societatea capitalistă injustă” și promovează „solidaritatea și egalitatea socială”.
Controverse legate de Cardul Social
Una dintre cele mai discutate inițiative ale noului partid este Cardul Social – un instrument disponibil contra unei taxe de 500 de lei, valabil un an. Potrivit site-ului formațiunii, cardul oferă:
- Reduceri și oferte la o rețea de magazine;
- Materiale promoționale (tricouri, pliante, afișe);
- Dreptul de a candida la alegerile interne;
- Participare prioritară la evenimentele partidului;
- Acces facil în secțiile de votare.
Criticii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestui „acces facil” în secțiile de votare. Tărteață a precizat că se referă strict la calitatea de observator la vot, nu la un tratament preferențial pentru alegători. De asemenea, ea a declarat că ideea cardului nu îi aparține, dar a acceptat-o ca mijloc de mobilizare și fidelizare a susținătorilor.
Cristina Tărteață are un CV politic și profesional complex. A fost membru PSD, secretar de stat în Ministerul Turismului (2017-2019) și candidat la europarlamentarele din 2019. De asemenea, a făcut parte din CA-ul Romatsa și deține diplome de la Universitatea „Spiru Haret”, Academia Națională de Informații și un doctorat la SNSPA, sub coordonarea lui Teodor Meleșcanu.
Conform ultimei declarații de avere, Tărteață deține două apartamente în București, un autoturism Lexus, bijuterii evaluate la 25.000 de euro, are un credit de peste 270.000 lei și a acordat un împrumut de 93.000 lei unei firme. În 2023, a încasat un salariu lunar net de aproximativ 7.800 lei.
Un element controversat din trecutul ei este asocierea cu Dahwa Youssef, un om de afaceri egiptean reținut în 2016 într-un dosar de evaziune fiscală de 2,7 milioane euro. În 2020, acesta a fost condamnat pe fond la 13 ani de detenție. Dosarul se află în prezent în apel, cu termen pe 27 iunie 2025.
Tărteață este în prezent consilier în Comisia de Transport și Infrastructură a Senatului. Ceilalți doi fondatori ai Partidului Justiției Sociale, Petrache și Frîncu, sunt și ei consilieri parlamentari.
Partidul nu a fost lansat oficial, dar Tărteață a anunțat că urmează organizarea unui congres de constituire a structurilor de conducere. Deși în stadiu incipient, formațiunea încearcă să capitalizeze pe nemulțumirea tot mai accentuată față de partidele clasice și să atragă un electorat cu viziuni sociale și conservatoare.
Pe fondul crizei de încredere în clasa politică, Partidul Justiției Sociale se poziționează ca o mișcare de contestare și de reinventare a stângii naționale, punând accent pe echitate, protecție socială și valori comunitare. Cu toate acestea, metodele de recrutare – inclusiv monetizarea apartenenței – ridică întrebări despre transparență și integritate.
Articolul de față va fi actualizat pe măsură ce apar informații noi privind structura de conducere a partidului, programul politic detaliat și reacțiile oficiale ale autorităților electorale.
Autor – Inquam Photos / Octav Ganea
