Kelemen Hunor, liderul UDMR, a subliniat într-un interviu recent că soluțiile economice pentru a rezolva deficitul bugetar nu trebuie să se bazeze doar pe creșterea taxelor, ci, în primul rând, pe tăierea cheltuielilor publice. Afirmațiile sale vin într-un context economic dificil, în care guvernul român se află sub presiunea de a implementa măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia.
„Nu poți să pui povara pe cetățeni și pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget și această gaură în buget anul trecut”, a declarat Kelemen Hunor la Antena 3. El a subliniat că, înainte de a discuta despre majorarea taxelor, autoritățile trebuie să abordeze cu prioritate cheltuielile inutile și investițiile neesențiale.
Liderul UDMR a explicat că soluțiile economice pentru depășirea crizei bugetare nu pot veni doar dintr-o singură zonă, adică prin creșterea taxelor. „Dacă vorbim de creșterea de taxe versus tăieri, trebuie să fim conștienți că nu se poate rezolva problema doar într-o singură parte. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli”, a adăugat Kelemen Hunor.
Acesta a oferit exemple concrete de investiții care ar putea fi amânate pentru a ajuta la reducerea cheltuielilor. „Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a explicat el, subliniind că trebuie identificate acele cheltuieli care nu sunt vitale pentru funcționarea statului și care nu au un impact imediat asupra cetățenilor.
În contextul economic actual, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, iar autoritățile discută despre soluții pentru reducerea acestuia. Kelemen Hunor a subliniat că nu toate investițiile trebuie să fie realizate într-un ritm alert. În special, proiectele majore de infrastructură, cum ar fi stadioanele sau alte obiective de amploare, ar putea fi amânate, mai ales dacă nu sunt urgente din punct de vedere al funcționării economiei. Acesta a sugerat că, în perioada următoare, România ar trebui să se concentreze pe priorități mai urgente și să reanalizeze alocarea resurselor financiare.
În ceea ce privește investițiile în stadioane, care au fost o prioritate a guvernelor anterioare, Kelemen Hunor consideră că acestea nu sunt esențiale în prezent, mai ales într-un context economic în care statul trebuie să economisească. De asemenea, el a adăugat că trebuie să fie atent la cum sunt alocate fondurile publice și să se asigure că banii sunt direcționați către proiectele care vor aduce beneficii concrete pentru populație și economie.
Un alt punct important adus în discuție de Kelemen Hunor a fost necesitatea unei reorganizări a aparatului bugetar și reducerea numărului de angajați în instituțiile statului. Liderul UDMR a criticat structurile administrative care sunt prea mari și ineficiente. „La Salrom, de exemplu, în București sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600?”, a întrebat Kelemen Hunor.
Acesta a adăugat că, pentru a face economii, trebuie să fie identificate acele instituții sau agenții publice unde numărul de angajați poate fi redus fără a afecta funcționarea acestora. De asemenea, Kelemen Hunor a criticat structurile administrative care sunt supradimensionate și care generează costuri inutile. „Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă. Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni”, a explicat el.
Kelemen Hunor a subliniat că pentru a rezolva deficitul bugetar și a îmbunătăți sistemul fiscal, este necesar un mix între tăierea cheltuielilor și reformarea structurii de taxare. În acest sens, PSD susține măsuri precum „taxa de solidaritate” și impozitarea progresivă, care ar adresa veniturile mari ale celor care beneficiază de un sistem economic deficitar. Potrivit liderului UDMR, reforma fiscală trebuie să fie una bazată pe echitate și pe identificarea corectă a surselor de venituri.
El a subliniat că problema nu este una de impunere de taxe mai mari, ci de găsirea unui echilibru între cheltuieli și venituri și de îmbunătățirea eficienței administrației publice. Kelemen Hunor a menționat că trebuie să existe o politică fiscală transparentă și echitabilă care să nu pună o povară suplimentară asupra cetățenilor care deja suportă efectele economice ale crizei.
Pe lângă discuțiile legate de reformele economice, Kelemen Hunor a comentat și situația politică internă, referindu-se la formarea unui nou guvern. El a explicat că președintele Klaus Iohannis are o „răbdare uriașă” și ascultă propunerile tuturor părților implicate, dar soluțiile trebuie să vină de la partidele politice, nu de la președinte. „Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”, a spus Hunor.
Liderul UDMR a subliniat importanța ca partidele să ajungă la un consens în ceea ce privește numirea unui premier, având în vedere situația politică dificilă din România. El a avertizat că pentru a depăși criza economică, este esențial ca majoritatea parlamentară să sprijine un guvern stabil și să colaboreze pentru implementarea unor soluții eficiente.
Kelemen Hunor a reamintit faptul că pentru a reduce deficitul bugetar, nu trebuie să se aplice măsuri unilaterale, cum ar fi doar creșterea taxelor, ci trebuie realizată o cură de slăbire a cheltuielilor publice, urmată de o reformă fiscală bine gândită. Tăierile din investițiile care nu sunt esențiale, precum cele în stadioane și infrastructură de lux, și eficientizarea aparatului bugetar sunt pași esențiali pentru stabilizarea economiei. În paralel, reformele fiscale trebuie să fie implementate cu responsabilitate, astfel încât să asigure un sistem echitabil și sustenabil pe termen lung.
Kelemen Hunor a încheiat prin a sublinia că soluțiile economice trebuie să fie discutate și negociate de către partidele politice, care trebuie să ajungă la un consens pentru a oferi țării un guvern stabil și soluții clare pentru ieșirea din criză.
