Într-o țară unde lipsa personalului calificat în instituțiile statului este una dintre cele mai frecvente scuze pentru performanțele slabe, o anchetă recentă scoate la iveală un sistem de angajări încrucișate și transferuri suspecte, care a permis zeci de persoane fără experiență sau pregătire de specialitate să ajungă în posturi-cheie din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
De pe un excavator, direct în antifraudă. Din farmacie, în controlul fiscal. Din primării obscure, în vamă. Aceasta este realitatea conturată de un raport al Curții de Conturi din 2022, ignorat de conducerea Ministerului de Finanțe și trecut cu vederea de șefii ANAF de la acea vreme.
Peste 50 de persoane din diverse județe s-au angajat inițial în primării de comune – unele pentru doar o zi – și apoi au fost transferate aproape imediat în structuri din subordinea Ministerului de Finanțe, cum ar fi Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice, direcțiile de antifraudă sau birourile vamale.
Transferul a fost posibil doar printr-o cerere, fără concurs, fără transparență, fără selecție. Nu existau proceduri interne, criterii de eligibilitate sau verificări ale competenței. Posturile nu erau anunțate public, blocând accesul pentru funcționarii calificați.
Excavatorist în antifraudă
Andrei Huculeci a lucrat ca excavatorist și jurist consult. În aprilie 2021, a fost numit consilier juridic la primăria Verguleasa (Olt), apoi s-a transferat în aceeași lună la Direcția Regională Antifraudă Fiscală Sibiu. Câteva luni mai târziu, devenea inspector antifraudă.
Asistentă de farmacie la Fisc
Mihaela Prasacu, fostă asistentă de farmacie, a lucrat temporar la primăria Drăgănești-Olt. În aceeași lună, a fost transferată la Serviciul Fiscal Orășenesc Corabia. Nicio experiență fiscală sau administrativă.
Oficiant poștal în trezorerie
Magdalena Manta, soția unui primar PNL, a fost angajată oficiant poștal la Câmpulung, apoi transferată la primăria Bârla, pentru ca după 42 de zile (din care 28 în concediu medical), să fie mutată ca inspector la Trezoreria Câmpulung.
Transferurile nu sunt întâmplătoare. Multe dintre persoanele mutate rapid la ANAF au legături politice directe. Exemple:
-
Marioara Ghencea, fostă angajată BCR, a stat 7 zile în primăria Teslui, apoi a ajuns direct consilier superior la AJFP Olt, ulterior promovată ca șef serviciu. Este soția lui Gigi Ghencea, consilier județean PNL.
-
Eleonora Georgiana Trăneci, fost economist la o firmă implicată în fraude cu primăria Vitomirești, s-a angajat în primărie, apoi a fost transferată rapid la AJFP Vâlcea. Firma Balastotrans, unde lucra, este menționată într-un rechizitoriu DNA pentru lucrări fictive.
-
Cristian Ciobotea, fost supraveghetor de jocuri, s-a angajat referent în primăria Șimian, apoi a fost mutat la Biroul Vamal Orșova.
Între 2020 și 2021, la ANAF și structurile subordonate au avut loc 569 de transferuri, dintre care 385 la cererea funcționarului, potrivit raportului Curții de Conturi. Lipsa unei politici clare de resurse umane și absența unui mecanism de selecție au permis aceste mutări arbitrare, în care competența a fost înlocuită cu apartenența politică sau relațiile personale.
Raportul Curții de Conturi a ajuns în 2022 pe masa lui Adrian Câciu (ministru de Finanțe la acea vreme) și a lui Lucian Heiuș (șef ANAF, acum vicepreședinte al Curții de Conturi). Rezultat? Niciun demers public, nicio anchetă, nicio sancțiune.
Contactat de jurnaliști, Adrian Câciu a spus că responsabilitatea aparține conducerii ANAF, potrivit HG 520/2013. A declarat că a sesizat DNA sau a cerut măsuri, dar nu există documente care să confirme aceste afirmații.
Lucian Heiuș nu a răspuns întrebărilor.
Mirela Călugăreanu, șefa ANAF în perioada în care s-au făcut cele mai multe transferuri, acum președinte interimar al Curții de Conturi, a fost contactată. A văzut întrebările, dar nu a oferit niciun răspuns.
Una dintre cele mai grave concluzii ale anchetei este conflictul de interese instituțional. Oamenii care trebuiau să răspundă pentru aceste nereguli – ca șefi ANAF – sunt azi în poziția de a controla și sancționa aceste nereguli din funcții de conducere la Curtea de Conturi.
Această rotație a cadrelor fără răspundere reală creează o cultură a impunității în administrația publică românească, unde incompetența și clientelismul sunt promovate, nu sancționate.
Întrebările au fost trimise și la:
-
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare – răspuns: “Verificăm și revenim”.
-
Premierul Ilie Bolojan – niciun răspuns.
Sesizarea Curții de Conturi a fost trimisă la Parchetul General, care a redirecționat cazul la Direcția de Investigare a Criminalității Economice (DICE). Nu există informații publice despre vreo anchetă în curs. Poliția nu a răspuns până la ora publicării articolului.
Această anchetă dezvăluie un mecanism înrădăcinat care transformă ANAF într-o pepinieră de sinecuri, unde experiența și meritul sunt opționale, iar relațiile sunt esențiale.
Ce înseamnă asta pentru tine?
-
Posibile erori în administrarea impozitelor și taxelor.
-
Slăbirea luptei împotriva evaziunii fiscale.
-
Pierderea încrederii în stat.
-
Risc crescut ca banii publici să fie prost gestionați sau deturnați.
Până când instituțiile statului nu vor prioritiza competența și transparența în detrimentul relațiilor politice, România va continua să plătească prețul incompetenței sistemice.
