Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European și fostă șefă a DNA, reacționează public în sprijinul magistraților români care au denunțat presupuse abuzuri și disfuncționalități din sistemul judiciar.
Într-o declarație exclusivă pentru G4Media, Kovesi își exprimă „îngrijorarea profundă” față de dezvăluirile recente care afectează independența și reputația magistraturii și avertizează că sancționarea disciplinară a magistraților care vorbesc în interes public reprezintă o formă de represalii.
Intervenția șefei Parchetului European vine într-un moment extrem de tensionat pentru justiția românească, marcat de documentarul Recorder despre mecanismele interne ale sistemului judiciar și de reacțiile instituționale declanșate ulterior împotriva unor magistrați care au ales să vorbească public.
Poziția Laurei Codruța Kovesi are o greutate aparte, nu doar prin funcția pe care o ocupă în prezent la nivel european, ci și prin experiența sa personală. Fosta șefă a DNA a câștigat în 2020 procesul intentat statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce fusese revocată din funcție în urma unor declarații critice la adresa modificărilor aduse legilor justiției.
În hotărârea Kövesi c. României, CEDO a stabilit clar că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În declarația sa pentru G4Media, Laura Codruța Kovesi subliniază că acest principiu nu se aplică doar cazului său, ci tuturor magistraților care acționează cu bună-credință:
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal.”
Mesajul este unul direct și fără echivoc: magistrații care vorbesc despre problemele sistemului nu trebuie sancționați, ci protejați.
Șefa Parchetului European atrage atenția nu doar asupra conținutului dezvăluirilor recente, ci mai ales asupra modului în care autoritățile române reacționează la acestea.
„Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii.”
Potrivit lui Kovesi, scopul unor astfel de reacții nu este clarificarea situației, ci reducerea la tăcere a unei critici legitime.
În locul unor măsuri punitive, Laura Codruța Kovesi cere autorităților să se concentreze pe fondul acuzațiilor:
„În locul unor măsuri represive, autoritățile competente ar trebui să stabilească faptele și să definească măsuri corective adecvate. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic.”
Mesajul său transmite ideea că încrederea publică în justiție nu poate fi recâștigată prin intimidare, ci prin transparență și asumare.
Reacția Laurei Codruța Kovesi apare pe fondul documentarului Recorder, în care mai mulți magistrați au vorbit despre presupuse mecanisme de presiune, mutări strategice și tergiversări de dosare sensibile.
Unul dintre aceștia este judecătorul Laurențiu Beșu, de la Tribunalul București, care a relatat că promovarea sa de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București ar fi avut ca efect scoaterea sa dintr-un dosar de corupție aflat în fază finală – cazul medicului Mircea Beuran. Mutarea ar fi dus la reluarea judecății de la zero și, ulterior, la prescripția faptelor.
După difuzarea documentarului, Curtea de Apel București a emis un comunicat dur, în care a calificat afirmațiile judecătorului Beșu drept „denigratoare” și a cerut implicarea mai multor instituții: Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS.
Mesajul CAB a fost interpretat de o parte a magistraților și de societatea civilă ca un semnal de presiune și intimidare.
Vineri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificări legate de materialul Recorder.
Magistrați considerați reformiști au acuzat însă că Inspecția Judiciară este folosită ca instrument de control, descriind-o drept o formă de „teroare disciplinară” menită să descurajeze vocile critice din sistem.
Poziția Laurei Codruța Kovesi se înscrie într-un val mai larg de reacții critice din partea unor profesioniști ai dreptului, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, care avertizează asupra riscului de erodare a independenței justiției.
Pentru prima dată după mulți ani, tensiunile din interiorul sistemului judiciar sunt expuse public nu doar prin investigații jurnalistice, ci și prin luări de poziție asumate ale unor magistrați în funcție.
Declarația șefei Parchetului European nu este doar un mesaj adresat României, ci și un semnal către instituțiile europene. Respectarea libertății de exprimare a magistraților este un criteriu esențial al statului de drept, iar abaterile pot avea consecințe serioase asupra credibilității unei țări în plan european.
Intervenția Laurei Codruța Kovesi marchează un moment important în dezbaterea despre starea justiției din România. Mesajul său este clar: magistrații care denunță abuzuri nu trebuie pedepsiți, ci ascultați.
Într-un sistem deja fragilizat de controverse și neîncredere publică, răspunsul autorităților la aceste dezvăluiri va spune mai mult decât orice comunicat oficial despre direcția în care se îndreaptă justiția românească.
Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
