Decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a sesiza Inspecția Judiciară pentru „verificări” în legătură cu dezvăluirile din documentarul Recorder ridică o întrebare esențială: cine sunt magistrații care vor ancheta jurnaliștii și magistrații care au vorbit public despre abuzuri din justiție?
Răspunsul conduce către o figură-cheie a sistemului: Roxana Petcu, judecătoare și șefa Inspecției Judiciare, instituția cu cele mai puternice pârghii disciplinare asupra magistraților. Profilul său profesional și personal ridică însă serioase semne de întrebare privind imparțialitatea și credibilitatea instituției pe care o conduce.
Inspecția Judiciară este organismul care poate declanșa cercetări disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor, inclusiv excluderea din magistratură. În actualul context, instituția urmează să analizeze dezvăluirile Recorder despre mecanismele interne ale justiției, precum și declarațiile magistraților care au confirmat public aceste disfuncționalități.
Faptul că această analiză va fi coordonată de o persoană cu un trecut controversat ridică temeri serioase privind folosirea instrumentului disciplinar ca mijloc de intimidare.
Roxana Petcu a fost cercetată de Direcția Națională Anticorupție, alături de actualul primar al orașului Voluntari, Florentin Pandele, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unui teren de 26 de hectare în cartierul ANL Henri Coandă.
Potrivit procurorilor DNA, Petcu ar fi aprobat retrocedarea fără să verifice documentele din dosar și ar fi ignorat o contraexpertiză care indica ilegalitatea operațiunii. Beneficiarul retrocedării, omul de afaceri Ioan Radu Fotino, a fost ulterior condamnat la 16 ani de închisoare pentru înșelăciune.
Dosarul Roxanei Petcu a fost însă clasat, iar, potrivit G4Media, soluția de clasare nu mai este disponibilă în arhiva DNA, un fapt neobișnuit pentru un dosar de o asemenea importanță.
Pe lângă trecutul profesional, Roxana Petcu este soția lui Adrian Petcu, demnitar cu legături politice puternice în zona PSD. Acesta a fost:
-
prefect de Ilfov, numit în 2015 de guvernul Ponta
-
prefect al Capitalei, numit în 2017, în perioada în care PSD era condus de Liviu Dragnea
-
secretar de stat în Ministerul de Interne, numit de Carmen Dan
-
subsecretar de stat la Interne din 2022
Legăturile politice ale familiei Petcu sunt greu de ignorat, mai ales în contextul în care Inspecția Judiciară ar trebui să fie un organism independent de influența politică.
Declarația de avere din 2024 a Roxanei Petcu ridică și alte semne de întrebare. Potrivit documentului oficial, aceasta a încasat 113.341 de lei sub formă de:
-
bani de transport
-
diurnă
-
chirie decontată
Toate acestea, în condițiile în care familia Petcu deține o vilă de aproximativ 150 mp în Mogoșoaia, singurul imobil declarat.
În aceeași declarație apare însă o sumă de peste 176.000 de lei obținută din „închiriere”, ceea ce sugerează că vila ar fi fost închiriată, permițând astfel încasarea simultană a chiriei private și a beneficiilor decontate de stat.
Familia mai declară în proprietate:
-
un BMW X1
-
un Mercedes SLK (model sport)
-
un Volkswagen Golf
Deși toate aceste informații sunt legale în aparență, ele ridică probleme de etică și oportunitate, mai ales pentru șefa instituției care verifică disciplinar alți magistrați.
Un alt element controversat din CV-ul Roxanei Petcu este doctoratul obținut la Academia de Poliție, instituție implicată în numeroase scandaluri de plagiat.
Lucrarea sa a fost acuzată public de plagiat, acuzații care nu au fost lămurite definitiv printr-o procedură transparentă. Într-un context în care integritatea academică este strâns legată de credibilitatea profesională, acest episod rămâne o pată nerezolvată.
Sub conducerea sa, Inspecția Judiciară a declanșat sau susținut acțiuni disciplinare împotriva unor magistrați cunoscuți pentru poziții ferme sau critice față de sistem.
Printre cazurile relevante se numără:
Daniela Panioglu (Curtea de Apel București)
Judecătoarea a fost exclusă de cinci ori din magistratură de Secția pentru judecători a CSM, ca urmare a dosarelor disciplinare inițiate de Inspecția Judiciară.
Nadia Guluțanu (Curtea de Apel București)
A primit cinci sancțiuni disciplinare: patru excluderi din magistratură și o suspendare. Alături de Panioglu, a pronunțat condamnarea la șase ani de închisoare a fostului șef CNAS Lucian Duță.
Crina Muntean (Tribunalul Bihor)
Ca inspector, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea care a dezvăluit rețele de influență din magistratura locală. Inițial exclusă din magistratură, Crina Muntean a obținut la Înalta Curte reducerea sancțiunii la diminuarea salariului.
În acest context, decizia CSM de a sesiza Inspecția Judiciară pentru verificarea materialului Recorder este percepută de mulți magistrați ca un semnal de represalii, nu ca o analiză obiectivă.
Mai mulți judecători și procurori au descris Inspecția Judiciară drept un instrument de presiune și teroare disciplinară, folosit pentru a reduce la tăcere vocile incomode.
Întrebarea „cine va ancheta Recorder?” nu este una retorică. Răspunsul arată către o instituție și o conducere a căror credibilitate este profund contestată.
Când investigațiile jurnalistice și dezvăluirile magistraților sunt analizate de o structură condusă de o persoană cu un trecut controversat, legături politice și beneficii financiare discutabile, riscul nu este doar intimidarea presei, ci erodarea definitivă a încrederii în justiție.
Într-un stat de drept, anchetarea abuzurilor ar trebui să înceapă cu verificarea celor acuzați, nu cu sancționarea celor care vorbesc.
Foto: Tomis News
