Situația financiară a familiei Arsenie, aflată în centrul conducerii Curții de Apel București (CAB), ridică întrebări legitime privind aparența de conflict de interese, într-un moment în care instanța se află sub presiune publică fără precedent.
Potrivit declarațiilor de avere depuse în ultimii ani, Adrian Arsenie, soțul președintei CAB, a încasat sute de mii de lei din expertize contabile realizate în mare parte la solicitarea instanțelor de judecată, iar veniturile sale s-au dublat după avansarea soției sale în fruntea Curții de Apel București.
Deși nu există dovezi că expertizele ar fi fost atribuite ilegal, corelația temporală dintre promovarea judecătoarei Liana Nicoleta Arsenie și creșterea semnificativă a veniturilor soțului său a devenit subiect de interes public.
Conform declarației de avere depuse în iunie 2024, judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a încasat în anul precedent:
-
262.206 lei – salariu anual
-
47.892 lei – diferențe salariale
Totalul depășește 310.000 de lei anual, echivalentul a aproximativ 62.000 de euro.
În același document, este menționat că soțul său, Adrian Arsenie, a obținut 171.235 de lei din „onorarii expertiză contabilă”, echivalentul a peste 34.000 de euro într-un singur an.
Astfel, veniturile cumulate ale familiei Arsenie depășesc 480.000 de lei anual, fără a include alte surse sau beneficii patrimoniale.
Contactat pentru clarificări, Adrian Arsenie a explicat că este expert contabil și că onorariul declarat nu provine dintr-o singură lucrare, ci din mai multe expertize realizate pe parcursul anului.
„Sunt foarte multe expertize. Anual e un număr de expertize. Expertizele sunt folosite atât de instanțe, cât și de companii private. Nu am lucrat în penal, doar pe civil.”
Acesta a susținut că nu a realizat expertize pentru Curtea de Apel București, instanța condusă de soția sa, și că atribuirea expertizelor se face printr-un sistem informatic de repartizare aleatorie.
„În instanțe există un soft prin care se trage la sorți. Am fost expert contabil și pentru instanțe, și pentru companii private.”
Declarațiile sale exclud explicit o intervenție directă a soției sale în atribuirea lucrărilor.
Datele din declarațiile de avere arată însă o evoluție financiară clară. Înainte ca Liana Arsenie să devină șefa Curții de Apel București, veniturile anuale ale soțului său din expertize contabile variau între:
-
aproximativ 27.000 de lei,
-
și cel mult 87.000 de lei pe an.
După promovarea acesteia în funcția de președintă CAB, ca urmare a plecării Liei Savonea la Înalta Curte, veniturile lui Adrian Arsenie au depășit constant 170.000 de lei anual, potrivit declarațiilor din 2023 și 2024.
Creșterea este semnificativă și ridică o problemă de aparență de incompatibilitate, chiar dacă legalitatea atribuirii expertizelor nu este contestată.
Informațiile apar într-un moment în care conducerea CAB este supusă unor critici dure din interiorul sistemului. Judecătoarea Raluca Moroșanu a acuzat public conducerea instanței că ar exercita presiuni asupra magistraților:
„Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. Este o situație toxică și încordată.”
Aceste afirmații au fost făcute în cadrul conferinței de presă organizate de CAB, prima de acest fel în istoria instituției, și au contribuit la amplificarea interesului public față de integritatea și transparența conducerii instanței.
Declarația de avere oferă și o imagine de ansamblu asupra patrimoniului familiei:
-
apartament de 90 mp în București, achiziționat în 2021;
-
credit bancar de 600.000 de lei, contractat în același an;
-
două autoturisme Skoda, aflate în proprietatea familiei.
În plus, Adrian Arsenie a moștenit în 2022:
-
nouă terenuri agricole,
-
un teren intravilan,
-
și un teren forestier,
toate situate în localitatea Scoarța, județul Gorj.
Din punct de vedere strict legal, expertizele judiciare pot fi atribuite experților independenți înscriși pe liste oficiale, iar sistemul de repartizare aleatorie este menit să prevină favoritismele.
Totuși, în cazul unui magistrat aflat în fruntea celei mai mari instanțe din țară, standardele de integritate nu se opresc la litera legii, ci includ și percepția publică.
Creșterea abruptă a veniturilor soțului unei șefe de instanță din lucrări comandate de instanțe ridică inevitabil întrebări privind:
-
influența indirectă,
-
accesul preferențial,
-
și încrederea publicului în imparțialitatea sistemului.
Curtea de Apel București judecă unele dintre cele mai sensibile dosare din România, inclusiv cauze de mare corupție, dosare cu politicieni și oameni de afaceri de prim rang.
Într-un asemenea context, orice suspiciune de conflict de interese, chiar și aparent, poate afecta credibilitatea instituției și încrederea cetățenilor în actul de justiție.
Cazul familiei Arsenie nu demonstrează, în sine, o încălcare a legii. Demonstrează însă ceva la fel de important: nevoia de transparență maximă în vârful sistemului judiciar.
Atunci când veniturile unui expert judiciar cresc spectaculos exact în perioada în care soția sa ajunge la conducerea celei mai importante curți de apel din țară, explicațiile trebuie să fie nu doar legale, ci și convingătoare pentru public.
Într-o justiție aflată deja sub presiune și suspiciune, aparențele contează aproape la fel de mult ca faptele.
Sursa foto: Inquam Photos/Gyozo Baghiu
