Omul de afaceri Nelu Iordache, cunoscut în spațiul public drept „Regele Asfaltului”, a fost eliberat din penitenciar vineri seara, după ce Curtea de Apel București i-a redus definitiv pedeapsa de la 11 ani și 9 luni de închisoare la 5 ani și 10 luni.
Instanța a decis că o parte semnificativă a condamnării, inclusiv cea din celebrul dosar al Autostrada Arad–Nădlac, este prescrisă.
Decizia a fost pronunțată într-o cale extraordinară de atac și este definitivă, punând capăt unuia dintre cele mai mediatizate dosare de corupție și fraude cu fonduri europene din ultimii 15 ani.
Prin hotărârea pronunțată, judecătorii Curții de Apel București au admis contestația în anulare formulată de Nelu Iordache și au dispus descontopirea pedepsei inițiale de 11 ani și 9 luni în pedepsele componente. Două dintre cele mai grave condamnări – cele pentru infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și pentru delapidare – au fost înlăturate ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Astfel, pedepsele de:
-
6 ani și 9 luni pentru deturnare de fonduri europene
-
6 ani și 6 luni pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave
nu mai sunt executabile.
Instanța a menținut însă condamnările pentru:
-
fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată – 4 ani și 6 luni
-
înșelăciune cu consecințe deosebit de grave – 2 ani
-
o pedeapsă anterioară de 2 ani de închisoare, aplicată printr-o sentință din 2018
După contopirea acestora și aplicarea sporului legal, pedeapsa finală rezultată a fost de 5 ani și 10 luni, considerată deja executată prin perioada de detenție, arest preventiv și arest la domiciliu. În consecință, Nelu Iordache a fost pus în libertate.
Nelu Iordache fusese condamnat definitiv în septembrie 2021 la aproape 12 ani de închisoare, tot de Curtea de Apel București, într-un complet care a stârnit controverse. Sentința era mult mai severă decât cea pronunțată inițial de Tribunalul București, care stabilise o pedeapsă de 6 ani și 9 luni.
Condamnarea definitivă includea infracțiuni grave: fraudarea fondurilor europene, delapidare, fals și înșelăciune, toate legate de contractul pentru construcția primului tronson al autostrăzii Arad–Nădlac, parte a Coridorului IV Pan-European.
Potrivit procurorilor Direcția Națională Anticorupție, compania Romstrade, controlată de Nelu Iordache, a încasat un avans de peste 31,5 milioane de lei de la fosta CNADNR pentru proiectarea și execuția autostrăzii Arad–Nădlac, lucrare finanțată în proporție de 85% din fonduri europene.
În loc ca banii să fie utilizați pentru lucrările de infrastructură, anchetatorii au stabilit că aceștia au fost redirecționați:
-
pentru plata unor datorii vechi ale firmelor din grupul Romstrade;
-
pentru susținerea unei companii de transport aerian;
-
pentru achiziții personale și retrageri masive de numerar;
-
pentru rambursarea unor credite și plata unor cheltuieli fără legătură cu proiectul autostrăzii.
Pentru a crea aparența de legalitate, Iordache ar fi determinat angajați ai Romstrade să întocmească facturi și documente justificative fictive, astfel încât plățile să pară aferente lucrărilor la autostradă.
DNA a mai arătat că aproximativ 25 de milioane de lei au fost supuși unor operațiuni de spălare a banilor. Sumele au fost plimbate prin mai multe firme, apoi returnate în conturile Romstrade sub justificări precum „plată eronată” sau „plată nedatorată”.
De asemenea, aproape 10 milioane de lei au fost retrași în numerar, pe baza unor antecontracte fictive de vânzare-cumpărare de terenuri, semnate în numele companiei.
Consecința directă a acestor practici a fost blocarea proiectului autostrăzii Arad–Nădlac și suspendarea plăților din partea Comisiei Europene, una dintre cele mai grave lovituri aduse infrastructurii rutiere românești la începutul anilor 2010.
Deși o parte din pedepse au fost prescrise, instanța a menținut măsurile dispuse pe latură civilă. Astfel:
-
Nelu Iordache rămâne obligat să plătească peste 5,5 milioane de lei către partenerul portughez Monteadriano – Engenharia e Construção SA;
-
statul român a dispus confiscarea sumei de peste 14 milioane de lei, provenită din delapidare;
-
sechestrul pe mai multe bunuri mobile și imobile rămâne în vigoare.
Decizia Curții de Apel București readuce în atenție tema prescripției răspunderii penale, care a dus în ultimii ani la anularea sau reducerea semnificativă a unor condamnări definitive în dosare grele de corupție și criminalitate economică.
În cazul lui Nelu Iordache, faptele s-au petrecut în perioada 2010–2012, iar ancheta a început în 2013. Condamnarea definitivă a venit abia în 2021, iar soluția de eliberare – în 2026, pe fondul modificărilor legislative și al deciziilor Curții Constituționale privind prescripția.
Eliberarea lui Nelu Iordache marchează un moment simbolic pentru justiția română: un dosar emblematic, cu prejudicii uriașe, fonduri europene deturnate și un proiect strategic de infrastructură compromis, se încheie fără executarea integrală a pedepsei inițiale.
Deși decizia este definitivă și legală, ea ridică din nou întrebări despre durata excesivă a proceselor, eficiența luptei anticorupție și capacitatea statului de a recupera prejudiciile în cazurile de mare corupție.
Pentru opinia publică, cazul Iordache rămâne un reper dureros al modului în care timpul, procedurile și prescripția pot schimba radical soarta unui dosar penal de proporții istorice.
