Dosarul privind sutele de mii de tone de animale moarte îngropate ilegal pe malul Dunării, în comuna Smârdan din județul Tulcea, a devenit unul dintre cele mai elocvente exemple de justiție întârziată într-un caz de poluare masivă.
La peste patru ani de la trimiterea în judecată și după zeci de termene, procesul se apropie cu greu de o soluție definitivă, în timp ce urmele dezastrului ecologic continuă să afecteze mediul și comunitățile locale.
Cazul îl are în centrul său pe Gelu Cazacioc, patronul firmei de incinerare implicate și, în același timp, consilier local PSD în comună. Trimis în judecată de procurori în septembrie 2021, acesta a ajuns, la începutul anului 2026, la termenul de judecată cu numărul 38, un ritm care a atras critici dure din partea societății civile și a specialiștilor în protecția mediului.
Următorul termen este programat pentru 6 martie 2026, la Curtea de Apel Constanta, instanță care judecă apelurile formulate atât de inculpat, cât și de autorități.
La finalul anului 2023, Gelu Cazacioc a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare pentru infracțiunea de eliminare de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale, faptă susceptibilă de a produce daune semnificative mediului. Deși sentința părea un semnal ferm, apelurile depuse au suspendat efectele deciziei, iar activitatea firmei a continuat.
Paradoxal, compania SC Cazacioc & Co SRL a raportat pentru anul 2024 un profit de aproximativ 500.000 de lei, în ciuda faptului că este asociată cu unul dintre cele mai grave cazuri de poluare documentate în ultimii ani în România.
Potrivit anchetatorilor, între 2011 și 2021, în zona incineratorului din Smârdan au fost eliminate ilegal aproximativ 200.000 de tone de carcase de animale – vaci, porci, cai și oi provenite din toată Moldova și Dobrogea, inclusiv din episoade de mortalitate în masă, precum cele din Portul Midia.
Deși contractele și autorizațiile impuneau neutralizarea exclusiv prin incinerare, instalația deținută de firmă era subdimensionată și improprie tehnologic, incapabilă să proceseze volumele declarate. Soluția aleasă a fost una ilegală: îngroparea directă în sol, abandonarea deșeurilor pe terenuri adiacente și, în unele cazuri, incendierea necontrolată.
Terenul de aproximativ 7 hectare, pe care au fost îngropate carcasele, se află la câteva sute de metri de Dunăre, într-o zonă vulnerabilă din punct de vedere hidrologic. Localnicii au avertizat încă din 2021 că, la fiecare ploaie abundentă, levigatul rezultat din putrefacție se scurge spre fluviu, crescând riscul contaminării apelor.
Analizele de laborator efectuate în timpul anchetei au confirmat concentrații de amoniu de până la 30 de ori peste limita admisă, prezența bacteriilor periculoase și contaminarea pânzei freatice. Mirosul cadavrelor a fost resimțit pe o rază de kilometri întregi, afectând comuna Smârdan și localitățile din apropiere.
Dosarul nu se limitează la faptele patronului incineratorului. Procurorii au documentat și intervenții ale unor oficiali menite să favorizeze activitatea ilegală. Un caz notoriu este cel al fostului șef al Gărzii de Mediu Tulcea, Nicolae Acceleanu, trimis în judecată alături de Cazacioc pentru furt de energie electrică.
Potrivit procurorului de caz, Acceleanu a cerut companiei de electricitate să nu deconecteze incineratorul, invocând în mod „aberant” faptul că ar fi un „obiectiv de interes național”. În realitate, ancheta a arătat că incineratorul era branșat ilegal, cu transformatoare improvizate care ocoleau contoarele, iar energia era consumată fără plată.
În dosarul separat privind furtul de energie electrică, Curtea de Apel Constanța a constatat, în aprilie 2025, prescripția răspunderii penale pentru o parte dintre fapte. Gelu Cazacioc a primit o pedeapsă finală de 8 luni de închisoare cu amânare, iar firma sa a fost sancționată cu o amendă de 20.000 de lei – o sumă considerată derizorie în raport cu prejudiciile produse.
Nicolae Acceleanu a fost achitat, atât pentru fals intelectual, cât și pentru complicitate la furt, decizie care a alimentat percepția de impunitate la nivel local.
Contextul politic al cazului a atras atenția presei încă de la început. Gelu Cazacioc era consilier local PSD, iar investigațiile jurnalistice au scos la iveală legături personale și politice între conducerea locală și reprezentanți ai instituțiilor de control. În ciuda semnalelor repetate, reacțiile autorităților centrale au fost lente și fragmentate.
Specialiștii în mediu avertizează că impactul asupra solului și apelor subterane este aproape ireversibil. Chiar dacă procesul penal se va încheia cu o condamnare definitivă, costurile ecologice și sanitare vor continua să fie suportate de comunitățile locale și de statul român.
Cazul incineratorului din Smârdan a devenit mai mult decât un dosar penal: este un test al capacității statului de a sancționa crimele de mediu, indiferent de poziția politică a celor implicați. După 38 de termene, întrebarea rămâne deschisă: va reuși justiția să ofere o soluție rapidă și credibilă sau acest dosar va rămâne un simbol al proceselor „târâite” și al dezastrului fără vinovați reali?
