Cariera profesională a actualului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, este adesea prezentată în cheia ascensiunii rapide către vârful sistemului de Parchete.
Totuși, un detaliu mai puțin cunoscut din parcursul său profesional arată o realitate mai nuanțată: înainte de a ajunge în funcții de conducere la nivel înalt, Voineag a picat de două ori examenul de promovare în gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă Curtea de Apel.
Astăzi, după un mandat la conducerea DNA, Marius Voineag candidează pentru funcția de procuror general adjunct al României, fiind singurul candidat înscris pentru acest post. Contextul reaprinde discuția despre criteriile de promovare în sistemul judiciar, diferența dintre gradul profesional și funcțiile de conducere și despre exigențele reale ale carierei unui magistrat.
Potrivit unor surse judiciare, Marius Voineag a încercat pentru prima dată să promoveze examenul pentru obținerea gradului profesional de procuror de Parchet de pe lângă Curtea de Apel în septembrie 2018. Numele său figura pe lista candidaților înscriși, însă nu a apărut și pe lista celor declarați admiși.
A doua tentativă a avut loc în octombrie 2019. Și de această dată, Voineag s-a înscris la examen, însă nu s-a regăsit pe lista procurorilor care au promovat.
În acea perioadă, Marius Voineag activa deja la DIICOT – structura centrală, unde lucra încă din 2013. Conform legislației în vigoare la momentul respectiv, procurorii detașați în parchetele specializate, precum DNA și DIICOT, beneficiau de un regim aparte în ceea ce privește gradul profesional.
Legea prevedea că procurorii detașați la DNA sau DIICOT puteau primi temporar gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pe durata exercitării funcției în structura specializată. Însă acest grad era unul provizoriu, valabil strict pe perioada detașării sau numirii.
La revenirea pe funcția de bază, magistratul revenea la gradul profesional anterior, obținut prin examen.
Astfel, chiar dacă ocupa o funcție importantă într-o structură centrală, gradul profesional propriu-zis al lui Marius Voineag rămânea cel de Parchet de pe lângă Tribunal.
În iulie 2020, Marius Voineag a fost delegat la Parchetul General, pe funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică. Delegările au fost făcute succesiv, din șase în șase luni.
În 2021, acesta a fost numit oficial în funcția de conducere pentru un mandat de trei ani.
În hotărârea Secției pentru procurori din cadrul CSM prin care s-a aprobat numirea, se preciza că Voineag avea o vechime de 13 ani în funcția de procuror și că deținea temporar, pe perioada numirii la DIICOT, grad profesional corespunzător PICCJ.
Mențiunea „temporar” este esențială, pentru că indică faptul că gradul nu era obținut prin promovare definitivă prin examen.
Obținerea unui grad profesional superior – de la Parchet de pe lângă Tribunal la Parchet de pe lângă Curtea de Apel și apoi la Parchetul General – reprezintă unul dintre cele mai dificile examene din cariera unui magistrat.
Acest examen este considerat:
-
un test riguros de competență profesională,
-
un filtru obiectiv pentru promovare,
-
o condiție esențială pentru exercitarea unor atribuții la nivel superior.
Totuși, legislația privind ocuparea funcțiilor de conducere la vârful Ministerului Public nu impune în mod expres deținerea unui anumit grad profesional, ci doar o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror.
Această diferență între grad profesional și funcție de conducere generează periodic dezbateri în sistemul judiciar.
După mandatul la conducerea DNA, Marius Voineag și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general adjunct al României.
La momentul înscrierii, este singurul candidat pentru această poziție.
Funcția de procuror general adjunct este una dintre cele mai importante din Ministerul Public, implicând coordonarea activităților la nivel național și gestionarea unor dosare cu impact major.
În acest context, discuția despre parcursul profesional al candidatului capătă o relevanță suplimentară.
Contactat pentru a clarifica dacă între timp a promovat vreun examen pentru obținerea gradului profesional de Curte de Apel sau Parchet General, Marius Voineag a transmis că informațiile sunt publice și pot fi verificate.
Cu toate acestea, în datele publice disponibile nu apare explicit menționat gradul profesional actual deținut în mod definitiv.
Această situație a generat întrebări în mediul juridic cu privire la transparența informațiilor privind cariera magistraților de rang înalt.
Cazul Voineag aduce în prim-plan o temă mai amplă: este suficientă vechimea pentru a ocupa cele mai înalte funcții din Ministerul Public sau ar trebui impusă și condiția unui anumit grad profesional obținut prin examen?
Susținătorii actualului sistem argumentează că:
-
funcțiile de conducere presupun competențe manageriale și strategice;
-
experiența acumulată în structuri centrale este relevantă;
-
legea stabilește clar condițiile de acces.
Criticii, în schimb, susțin că:
-
gradul profesional este singura măsură obiectivă a competenței tehnice;
-
evitarea promovării prin examen poate ridica semne de întrebare;
-
conducerea sistemului ar trebui să reflecte performanța profesională certificată prin concurs.
În ultimii ani, sistemul judiciar din România a trecut prin numeroase modificări legislative privind:
-
numirile în funcții de conducere,
-
durata mandatelor,
-
rolul CSM,
-
atribuțiile ministrului Justiției.
În acest peisaj instituțional, cariera lui Marius Voineag reflectă atât oportunitățile oferite de parchetele specializate, cât și flexibilitatea cadrului legal privind promovările.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
