Pensiile speciale și pensionarea anticipată revin în centrul dezbaterii publice, după ce consilierul guvernatorului Banca Nationala a Romaniei, Eugen Radulescu, a lansat critici ferme la adresa actualului sistem.
Într-o intervenție la Digi 24, acesta a susținut că problema majoră nu este doar nivelul ridicat al pensiilor speciale, ci vârsta extrem de scăzută la care unele persoane ies din activitate – uneori chiar la 48 de ani.
Declarațiile vin într-un context tensionat, marcat de deficit bugetar ridicat, costuri mari ale datoriei publice și dezbateri aprinse privind reforma pensiilor magistraților.
Eugen Rădulescu a punctat că, în opinia sa, cea mai serioasă problemă a pensiilor speciale este pensionarea anticipată la vârste neobișnuit de mici pentru standardele europene.
„Ar trebui să ne uităm dacă mai există țări în Europa unde să se iasă la pensie la 48 de ani. După părerea mea, aceasta este problema cea mai serioasă. Nu e vorba numai de cuantumul pensiei, ci, în mod special, de ieșirea la pensie la o vârstă la care unii abia se pregătesc să aibă copii”, a afirmat consilierul BNR.
În România, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și în creștere pentru femei, însă anumite categorii profesionale beneficiază de regimuri speciale care permit retragerea din activitate mult mai devreme.
Potrivit lui Rădulescu, pensionarea timpurie generează două tipuri de riscuri majore: unul financiar și unul social.
1. Presiune directă asupra bugetului de stat
În prezent, pensiile speciale reprezintă aproximativ 1% din PIB. Însă, dacă numărul beneficiarilor crește, iar aceștia încasează pensii timp de 25-30 de ani după retragerea din activitate, presiunea asupra bugetului devine semnificativă.
„Dacă ies la pensie înainte de 50 de ani, vor mânca pensia încă vreo 30 de ani. Numărul lor va crește”, a explicat oficialul BNR.
România se confruntă deja cu un deficit bugetar de 7,5%, mult peste ținta considerată sustenabilă, de 2,5%. În 2025, statul român a plătit dobânzi de aproximativ 10 miliarde de euro pentru datoria publică.
2. Falia socială dintre contribuabili și pensionari speciali
A doua problemă identificată este una de natură socială.
„Nu se poate ca unii să muncească până la 65 de ani sau mai mult, iar alții să ducă o viață foarte îndestulată în pensie înainte de 50 de ani”, a declarat Rădulescu.
Diferențele de tratament pot genera tensiuni și percepția unei inechități majore în sistemul public. Într-o societate în care majoritatea contribuabililor trebuie să muncească până la vârsta standard, existența unor excepții consistente devine dificil de justificat în ochii opiniei publice.
Consilierul BNR a atras atenția și asupra unui fenomen demografic inevitabil: pensionarea generației născute în perioada decretului din 1966.
„Decrețeii vor ieși la pensie peste 6-7 ani cel mult”, a avertizat el.
Această generație numeroasă va pune o presiune suplimentară pe sistemul public de pensii. În paralel, noile generații sunt mult mai mici numeric, ceea ce reduce baza de contribuabili.
Problema sustenabilității devine astfel una structurală, nu conjuncturală.
Eugen Rădulescu a legat dezbaterea despre pensii de problema mai largă a încrederii piețelor financiare în România.
Potrivit acestuia, dobânzile ridicate pe care statul le plătește pentru a se împrumuta reflectă lipsa de credibilitate fiscală.
„Suntem penalizați pentru că piețele nu au încredere în noi. În momentul în care Curtea Constituțională a acceptat ideea reducerii pensiilor, piața financiară ne-a oferit dobânzi mai bune”, a spus el.
Decizia invocată aparține Curtea Constitutionala a Romaniei, condusă de Simina Tanasescu, care a declarat constituțional al doilea proiect privind pensiile speciale ale magistraților, asumat în Parlament de premierul Ilie Bolojan.
Potrivit lui Rădulescu, reformele structurale sunt singura cale pentru reducerea costurilor de finanțare și stabilizarea economiei.
România înregistrează un deficit bugetar de 7,5%, de trei ori mai mare decât nivelul considerat optim. În acest context, orice cheltuială rigidă – precum pensiile speciale – devine dificil de susținut.
„Nu am redus cheltuielile cât trebuia. Am redus mai puțin decât era necesar”, a afirmat consilierul BNR.
Dacă datoria publică continuă să crească, statul riscă să ajungă în situația în care nu mai poate susține nici cheltuielile curente.
Reforma pensiilor speciale a generat reacții puternice din partea sistemului judiciar.
Curțile de Apel au solicitat președintelui Nicusor Dan să ceară reexaminarea legii, invocând lipsa de previzibilitate și posibile discriminări între generații.
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a contestat legea la CCR și a cerut sesizarea CJUE.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, prin președintele său, Liviu Gheorghe Odagiu, a criticat solicitările Administrației Prezidențiale privind raportarea dosarelor aflate în lucru de către judecătorii care ies la pensie.
Aceste tensiuni arată cât de sensibil este subiectul reformei pensiilor speciale.
Pentru BNR, problema pensiilor speciale nu este doar una socială, ci una macroeconomică.
Sustenabilitatea sistemului public de pensii influențează:
-
Ratingul de țară
-
Costurile de împrumut
-
Stabilitatea bugetară
-
Încrederea investitorilor
În lipsa unor ajustări, România riscă să rămână într-un cerc vicios al deficitelor mari și al dobânzilor ridicate.
Mesajul lui Eugen Rădulescu este unul clar: pensionarea anticipată la 48-50 de ani nu este sustenabilă într-un sistem public aflat sub presiune demografică și fiscală.
Cele două probleme identificate – presiunea financiară și ruptura socială – se suprapun peste un deficit bugetar ridicat și un val iminent de pensionări.
În următorii ani, România va trebui să decidă dacă menține actualele regimuri speciale sau dacă adoptă reforme mai dure pentru a asigura echilibrul sistemului.
În lipsa unor măsuri coerente, avertizează consilierul BNR, costurile nu vor fi doar economice, ci și sociale – iar tensiunile generate de inechitățile percepute pot deveni la fel de periculoase ca dezechilibrele bugetare.
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Foto: Digi24
