Serviciul Teritorial Iași al Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a înregistrat în 2025 cel mai slab bilanț din țară în ceea ce privește trimiterea în judecată a dosarelor de corupție.
Cu doar trei rechizitorii și opt acorduri de recunoaștere a vinovăției într-un an întreg, structura ieșeană se află pe ultimul loc la nivel național, în condițiile în care funcționează cu schema completă de șapte procurori de execuție.
Datele oficiale din Raportul de activitate al DNA arată un declin accentuat al indicatorilor statistici, o scădere a dosarelor soluționate și un volum redus al prejudiciilor indisponibilizate. Toate acestea în timp ce șefa structurii, procuroarea Cristina Chiriac, a fost nominalizată pentru conducerea Parchetul General.
În 2025, DNA Iași a emis doar trei rechizitorii. Într-un sistem în care obiectivul principal îl reprezintă combaterea corupției la nivel mediu și înalt, cifra este considerată extrem de redusă comparativ cu alte servicii teritoriale.
Clasamentul național arată diferențe majore:
- Brașov – 10 rechizitorii
-
Cluj – 9 rechizitorii
-
Constanța – 9 rechizitorii
-
Bacău – 7 rechizitorii
-
Galați – 7 rechizitorii
-
Alba Iulia – 6 rechizitorii
-
Pitești – 6 rechizitorii
-
Oradea – 4 rechizitorii
-
Iași – 3 rechizitorii
În total, Serviciul Teritorial Iași a emis 11 acte de sesizare a instanței (3 rechizitorii și 8 acorduri), situându-se la coada clasamentului național.
Deși în ultimii ani au existat mai multe dosare cu impact public major – cunoscute în spațiul local drept „Sărărie”, „Cărbunele” sau „Revelionul” – niciunul nu a fost finalizat prin trimitere în judecată în 2025.
În schimb, inculpații trimiși în instanță sunt persoane fără funcții publice de decizie:
-
doi administratori de firme
-
un agent de pază
-
alte persoane fără poziții relevante în administrație
Acordurile de recunoaștere au vizat un inspector RAR și un administrator de firmă, în spețe privind trafic de influență și dare de mită.
Cea mai mediatizată cauză instrumentată de DNA Iași în 2025 îl vizează pe un agent de pază din Vaslui, angajat la DGASPC.
Potrivit anchetei, între 2019 și 2022, acesta ar fi pretins și primit:
-
95.700 lei
-
8.700 euro
de la 23 de persoane, cărora le promitea că poate influența angajări sau obținerea unor avize și atestate.
Majoritatea acordurilor de recunoaștere încheiate în acest dosar prevăd pedepse cu suspendare și muncă în folosul comunității.
Criticii activității DNA Iași susțin că astfel de spețe, deși ilegale, nu reprezintă mizele majore ale luptei anticorupție.
Un alt indicator relevant este valoarea bunurilor sechestrate.
În 2025, DNA Iași a instituit sechestre în doar 5 cauze, în valoare totală de 2.312.739 lei:
-
1.829.005 lei pentru repararea pagubelor
-
483.734 lei pentru confiscare specială
Prin comparație, salariul brut lunar al unui procuror DNA este estimat între 30.000 și 35.000 lei.
Pentru cei șapte procurori de execuție, fondul salarial anual se ridică la aproximativ 2,5–3 milioane lei.
Rezultă că valoarea totală a bunurilor indisponibilizate este inferioară costului anual al salariilor procurorilor.
La nivel național, suma sechestrată la Iași reprezintă o fracțiune infimă din cele peste 141 milioane lei indisponibilizate de DNA în 2025.
Raportul oficial indică:
-
scădere cu 26,62% a cauzelor soluționate (de la 139 la 102)
-
scădere cu 28,69% a dosarelor soluționate pe fond
-
reducerea acordurilor de recunoaștere de la 22 la 8
-
creșterea dosarelor nesoluționate la 187
Explicația oficială pentru dosarele restante: „cauze complexe”.
În pofida acestor rezultate, șefa structurii, Cristina Chiriac, a fost nominalizată de ministrul Justiției pentru conducerea Parchetului General.
Momentul său de notorietate publică a fost reținerea în flagrant, în 2023, a fostului președinte CJ Vaslui, Dumitru Buzatu.
Totuși, bilanțul general al structurii în 2025 ridică semne de întrebare privind performanța managerială.
Conform declarației de avere:
-
Cristina Chiriac a încasat 267.642 lei din salarii și restanțe
-
soțul său, magistrat, a obținut 467.306 lei
-
venitul anual cumulat al familiei: 734.948 lei
Economiile declarate includ:
-
457.641 lei în conturi și fonduri
-
28.064 euro
-
29.702 dolari
În 2025, cei șapte procurori ai DNA Iași au dat în judecată instituția solicitând indexarea salariilor cu 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor din cadrul Parchetul European.
Pe 23 februarie, Curtea de Apel Iasi a respins apelul ca nefondat.
Aceasta nu a fost prima tentativă de majorare salarială prin instanță; demersuri similare au existat și în 2019.
Anul 2025 a plasat DNA Iași pe ultimul loc la nivel național în privința rechizitoriilor și printre ultimele structuri în privința valorii prejudiciilor indisponibilizate.
În timp ce alte servicii teritoriale au instrumentat dosare complexe și au pus sub sechestru sume semnificative, structura ieșeană a raportat rezultate modeste.
În acest context, nominalizarea Cristinei Chiriac pentru conducerea Parchetului General deschide o dezbatere amplă privind criteriile de performanță în promovarea la nivel înalt în sistemul judiciar.
Rămâne de văzut dacă bilanțul statistic al DNA Iași va influența procesul de numire sau dacă experiența anterioară și dosarele de notorietate vor prevala în evaluarea finală.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
