Guvernul României a publicat o listă extinsă cu aproximativ 1.400 de firme care dețin avize tehnice de racordare (ATR) pentru proiecte de energie regenerabilă, declanșând o dezbatere intensă în sectorul energetic. Executivul susține că majoritatea acestor companii nu au activitate economică reală – nu au cifră de afaceri și nici angajați – sugerând existența unor blocaje artificiale în sistemul energetic.
În replică, reprezentanții industriei energiei regenerabile afirmă că situația este una normală și specifică acestui domeniu, criticând dur modul în care autoritățile au prezentat informațiile.
Lista publicată de Guvern include proiecte cu o capacitate totală planificată de peste 80.000 MW, de aproape zece ori mai mult decât necesarul actual al României. Această discrepanță, potrivit Executivului condus de Ilie Bolojan, ar indica faptul că o parte semnificativă a acestor proiecte nu sunt implementate efectiv, dar ocupă capacitate în rețea, blocând alte investiții.
Premierul Ilie Bolojan, care asigură și interimatul la Ministerul Energiei, a justificat publicarea listei prin necesitatea creșterii transparenței și reformării sistemului de acordare a avizelor de racordare. El a sugerat că pe această listă se regăsesc „noii băieți deștepți din energie”, referindu-se la companii care obțin avize pentru proiecte fotovoltaice sau eoliene, dar nu le finalizează, preferând ulterior să le vândă.
Potrivit datelor prezentate de Guvern, dintr-un eșantion analizat de 722 de firme, aproximativ 76% nu aveau cifră de afaceri în 2024, iar 78% nu aveau niciun angajat. Aceste cifre au fost folosite pentru a susține ideea că o mare parte dintre proiecte sunt speculative și nu contribuie concret la dezvoltarea capacităților de producție de energie verde.
Totuși, reprezentanții industriei energetice contestă această interpretare. Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, explică faptul că majoritatea acestor firme sunt de tip SPV (Special Purpose Vehicle), adică entități create special pentru dezvoltarea unui proiect specific. În acest context, lipsa cifrei de afaceri sau a angajaților nu este un indicator de neregulă, ci o practică standard în sectorul energiei regenerabile.
„Este absolut normal ca aceste firme să nu aibă activitate economică inițială. Ele sunt vehicule juridice dedicate proiectelor. Dezvoltarea unui parc fotovoltaic sau eolian presupune etape complexe: obținerea avizelor, studiile de fezabilitate, finanțarea, iar abia ulterior construcția și operarea. Nu toate proiectele ajung în faza finală, dar asta nu înseamnă că sunt ilegale”, a explicat Manea.
Mai mult, el avertizează că etichetarea întregului sector drept problematic poate avea efecte negative asupra investițiilor. Industria energiei regenerabile din România a cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani, cu investiții majore în parcuri fotovoltaice și eoliene, realizate în proporție covârșitoare de capital privat.
Datele din industrie arată că România și-a dublat capacitatea instalată în energie fotovoltaică în ultimii trei ani, fără a include prosumatorii. În paralel, există proiecte în construcție de peste 1 GW, precum și investiții în capacități de stocare a energiei prin baterii. Sectorul eolian este, de asemenea, în expansiune, contribuind la diversificarea mixului energetic național.
Criticile industriei vizează și faptul că problemele reale ale sistemului energetic nu sunt generate de investitorii privați, ci de întârzierile în dezvoltarea infrastructurii. Rețeaua electrică, gestionată în mare parte de companii de stat precum Transelectrica, nu a ținut pasul cu ritmul investițiilor, ceea ce limitează capacitatea de integrare a noilor proiecte.
În acest context, investitorii susțin că blocajele nu sunt cauzate de firmele care dețin avize, ci de lipsa investițiilor în rețele și de birocrația excesivă. Proiecte majore ale statului, precum centrala de la Iernut sau hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, sunt întârziate de ani de zile, în timp ce sectorul privat a reușit să livreze capacități noi într-un timp relativ scurt.
Dezbaterea a fost amplificată și de faptul că lista Guvernului include atât companii mici, cât și mari jucători internaționali din energie, precum OMV Petrom, Engie, PPC Renewables sau Verbund. De asemenea, apar și companii de stat și autorități locale, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care a fost realizată analiza.
Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană, atrage atenția că mesajele publice transmise de autorități pot afecta percepția investitorilor internaționali. „Mediul investițional se bazează pe predictibilitate. Dacă transmitem semnale negative și politizăm acest sector, riscăm să pierdem oportunități importante de dezvoltare”, a declarat acesta.
În paralel, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pregătește modificări importante în legislația privind racordarea la rețea. Noile reguli vor introduce garanții financiare mai stricte pentru dezvoltatori, menite să descurajeze blocarea capacităților de racordare fără intenția reală de implementare a proiectelor.
Printre măsurile propuse se numără o garanție de 20 de euro per kilowatt instalat pentru participarea la licitațiile de racordare, precum și garanții suplimentare în etapele ulterioare ale proiectului. Aceste măsuri ar putea filtra proiectele speculative, dar ar putea, în același timp, crește costurile de intrare pentru investitori.
Controversa generată de publicarea listei evidențiază tensiunile dintre nevoia de reglementare și necesitatea de a menține un climat favorabil investițiilor. Energia regenerabilă este esențială pentru tranziția energetică a României și pentru atingerea obiectivelor europene privind reducerea emisiilor de carbon.
FOTO: Inquam Photos / George Călin
