Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță o schimbare importantă în legislația privind protecția spațiilor verzi din România. Un proiect de ordonanță pus în dezbatere publică prevede introducerea răspunderii penale pentru distrugerea spațiilor verzi cu suprafețe mai mari de un hectar, inclusiv atunci când acestea se află pe proprietate privată. Măsura vine pe fondul numeroaselor cazuri de tăieri ilegale de arbori, defrișări urbane și distrugeri ale zonelor verzi pentru proiecte imobiliare sau alte interese economice.
Potrivit ministrului Mediului, proiectul are ca scop protejarea spațiilor verzi și descurajarea intervențiilor abuzive asupra arborilor, mai ales în orașele mari, unde presiunea imobiliară a dus, în ultimii ani, la dispariția unor suprafețe importante de vegetație. Diana Buzoianu a explicat că noua reglementare ar permite deschiderea unor dosare penale în cazurile grave, iar persoanele responsabile ar putea risca inclusiv pedepse cu închisoarea.
Inițial, proiectul prevedea un prag mult mai mic, de 500 de metri pătrați, pentru declanșarea răspunderii penale. După consultările publice și observațiile primite de la cetățeni, organizații și proprietari, Ministerul Mediului a decis să ridice limita la un hectar, adică 10.000 de metri pătrați. Argumentul principal a fost protejarea micilor proprietari din mediul rural, care ar fi putut fi afectați disproporționat de o reglementare prea strictă.
Diana Buzoianu a explicat că multe persoane au semnalat faptul că dețin grădini, livezi sau curți în mediul rural și că nu ar fi echitabil să fie expuse riscului unor dosare penale pentru tăierea unor arbori de pe propria proprietate, în lipsa unor acte sau autorizații. În aceste cazuri, ministrul a admis că sancțiunile contravenționale pot fi suficiente, însă a subliniat că situația este diferită atunci când vorbim despre suprafețe mari de spațiu verde distruse intenționat.
Noua propunere vizează în special cazurile grave de distrugere a spațiilor verzi, unde impactul asupra mediului, calității aerului și vieții comunităților este semnificativ. În marile orașe, astfel de terenuri au o valoare ecologică importantă, contribuind la reducerea poluării, reglarea temperaturii, combaterea efectului de insulă urbană de căldură și oferirea unor zone de recreere pentru locuitori.
Un exemplu des invocat în dezbaterea publică este situația spațiilor verzi retrocedate sau aflate în litigiu, unde arborii au fost tăiați, iar terenurile au fost degradate înainte ca autoritățile să poată interveni eficient. Cazuri precum cel al zonei retrocedate din Parcul IOR din București au alimentat presiunea publică pentru modificarea legislației și pentru introducerea unor sancțiuni mai ferme.
În prezent, distrugerea spațiilor verzi este sancționată mai ales prin amenzi, însă activiștii de mediu au atras în repetate rânduri atenția că aceste sancțiuni sunt adesea insuficiente. În practică, pentru investitori sau proprietari care urmăresc schimbarea destinației terenului, o amendă poate fi considerată doar un cost minor al unei viitoare dezvoltări imobiliare. Introducerea răspunderii penale ar schimba radical acest raport, transformând distrugerea deliberată a spațiilor verzi într-o faptă cu consecințe juridice serioase.
Proiectul de ordonanță se află acum în circuitul de avizare. Ministerul Justiției are un rol esențial, întrucât trebuie să analizeze compatibilitatea prevederilor propuse cu legislația penală și constituțională. Diana Buzoianu a declarat că speră ca avizul să fie unul favorabil și să fie transmis cât mai rapid, astfel încât ordonanța să poată avansa spre adoptare.
Miza este una majoră pentru administrațiile locale, dezvoltatorii imobiliari, proprietarii de terenuri și organizațiile de mediu. Dacă proiectul va fi adoptat, autoritățile vor avea la dispoziție un instrument mai puternic pentru protejarea spațiilor verzi, iar intervențiile asupra terenurilor cu vegetație semnificativă vor trebui tratate cu mai multă responsabilitate.
În același timp, proiectul va trebui să clarifice foarte bine ce înseamnă „spațiu verde”, cum se stabilește suprafața afectată, cine constată distrugerea și ce documente sunt necesare pentru intervenții legale asupra arborilor. Fără norme clare, există riscul unor interpretări diferite de la o localitate la alta sau al unor conflicte între proprietari și autorități.
Pentru orașele din România, unde suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este adesea sub recomandările europene, o astfel de reglementare poate reprezenta un pas important. Protejarea arborilor maturi și a zonelor verzi nu este doar o problemă estetică, ci una de sănătate publică, urbanism și calitate a vieții.
Adoptarea ordonanței ar putea marca o schimbare de paradigmă: spațiile verzi, chiar și cele private, nu mai sunt privite exclusiv ca proprietăți individuale, ci ca resurse cu impact public. În acest sens, proiectul Dianei Buzoianu încearcă să echilibreze dreptul de proprietate cu interesul general al comunității de a avea aer curat, temperaturi suportabile și orașe mai sănătoase.
Rămâne de văzut dacă Ministerul Justiției va aviza favorabil propunerea și dacă Guvernul va adopta ordonanța în forma actuală. Cert este că tema protejării spațiilor verzi devine una centrală în agenda publică, iar presiunea pentru măsuri mai dure împotriva distrugerii arborilor este tot mai mare.
FOTO: Platan tăiat în zona retrocedată a Parcului IOR / Sursa: Mișcarea civică aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure
