Proiectul legislativ care elimină supraimpozitarea contractelor de muncă part-time a primit aviz favorabil în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților și urmează să intre la votul final în plen. Dacă va fi adoptată, măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și va permite taxarea angajaților cu normă parțială în funcție de venitul efectiv realizat.
Piața muncii din România ar putea trece printr-o schimbare importantă începând cu anul 2027, după ce Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților a aprobat proiectul legislativ care prevede eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Inițiativa, susținută de deputata PNL Raluca Turcan, urmează să fie dezbătută și votată în plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Potrivit susținătorilor proiectului, modificarea legislativă reprezintă un pas important pentru stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, al persoanelor care doresc să lucreze flexibil și al angajatorilor care au nevoie de formule adaptate cerințelor actuale ale pieței. În prezent, contractele de muncă part-time sunt considerate de mulți specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri drept dezavantajate fiscal, ceea ce a condus la o utilizare redusă a acestui tip de raport de muncă în comparație cu media europeană.
O schimbare așteptată de angajatori și angajați
Anunțul privind avizul favorabil primit în comisie a fost făcut de deputata liberală Raluca Turcan, care susține de mai mulți ani eliminarea mecanismelor fiscale considerate descurajatoare pentru contractele cu timp parțial.
„Azi, în Comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților, am câștigat o bătălie pe care o duc de peste trei ani. De la 1 ianuarie 2027, contractele de muncă part-time vor fi taxate la valoarea lor efectivă”, a transmis parlamentarul.
Potrivit proiectului, contribuțiile și taxele aferente contractelor part-time vor fi calculate în funcție de venitul real obținut de salariat și nu prin mecanisme suplimentare care cresc costurile pentru angajatori și reduc atractivitatea acestor forme de angajare. Susținătorii măsurii consideră că eliminarea supraimpozitării va contribui la flexibilizarea pieței muncii și la creșterea gradului de ocupare.
Una dintre principalele argumente prezentate de Raluca Turcan și de susținătorii proiectului este poziția României în statisticile europene privind munca cu timp parțial. Datele arată că doar aproximativ 2,9% dintre contractele de muncă din România sunt contracte part-time, în timp ce media Uniunii Europene depășește 17%. Diferența este una semnificativă și ridică întrebări privind motivele pentru care acest tip de angajare este atât de puțin utilizat în România. Experții în piața muncii consideră că unul dintre motive îl reprezintă tocmai regimul fiscal care a făcut ca multe companii să evite utilizarea contractelor cu timp parțial. În state precum Germania, Olanda, Austria sau Danemarca, munca part-time reprezintă o componentă importantă a economiei și oferă flexibilitate atât angajatorilor, cât și angajaților. În Germania, de exemplu, aproape 40% dintre angajați lucrează în regim part-time, ceea ce demonstrează că această formă de ocupare poate funcționa eficient atunci când cadrul legislativ și fiscal este favorabil.
Un alt argument puternic invocat în sprijinul proiectului este situația șomajului în rândul tinerilor. Potrivit datelor oficiale, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. În unele perioade, rata șomajului în categoria de vârstă sub 25 de ani a depășit pragul de 25-30%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități și mediul economic. Contractele part-time sunt considerate în multe state europene o soluție eficientă pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Acestea permit acumularea experienței profesionale, dezvoltarea competențelor și adaptarea treptată la cerințele locului de muncă.
Pentru studenți, absolvenți sau persoane aflate la începutul carierei, programul redus reprezintă adesea prima oportunitate de angajare. Prin urmare, eliminarea supraimpozitării ar putea conduce la creșterea numărului de oferte de muncă destinate tinerilor.
Beneficii pentru angajatori
Mediul de afaceri a solicitat în repetate rânduri reducerea costurilor asociate contractelor part-time. Numeroși antreprenori au susținut că actualele reguli fiscale fac dificilă utilizarea acestui tip de contract, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. Prin reducerea sarcinii fiscale, angajatorii ar putea avea posibilitatea să creeze mai multe locuri de muncă flexibile și să răspundă mai bine nevoilor operaționale.
Acest lucru este important mai ales în sectoare precum:
- comerț;
- turism;
- servicii;
- educație;
- sănătate;
- IT;
- activități creative;
- consultanță.
În aceste domenii, programul flexibil reprezintă adesea o necesitate economică și organizațională. Economiștii consideră că flexibilizarea pieței muncii poate genera efecte pozitive asupra economiei pe termen mediu și lung.
Creșterea numărului de persoane active contribuie la:
- majorarea veniturilor fiscale;
- reducerea dependenței de ajutoarele sociale;
- stimularea consumului;
- creșterea productivității;
- dezvoltarea mediului antreprenorial.
În plus, facilitarea accesului la muncă pentru anumite categorii sociale poate avea un impact pozitiv asupra incluziunii economice și sociale. Persoanele care nu pot lucra cu normă întreagă, precum studenții, părinții care îngrijesc copii mici sau persoanele aflate aproape de pensionare, ar putea beneficia direct de pe urma modificărilor legislative.
Piața muncii din România se confruntă în prezent cu provocări multiple. Pe de o parte, există un deficit de forță de muncă în anumite domenii. Pe de altă parte, numeroase persoane întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă adaptat nevoilor lor. În ultimii ani, organizațiile patronale și instituțiile europene au recomandat României să adopte măsuri care să încurajeze flexibilitatea și ocuparea. Contractele part-time sunt considerate un instrument important în acest proces. Mai multe rapoarte europene arată că statele care au dezvoltat mecanisme flexibile de angajare au reușit să reducă șomajul și să crească participarea pe piața muncii.
După avizul favorabil primit în Comisia pentru buget-finanțe, proiectul legislativ urmează să fie supus votului final în Camera Deputaților. Raluca Turcan și-a exprimat speranța că parlamentarii care s-au abținut în cadrul dezbaterilor din comisie vor susține inițiativa în plen.
„Statul trebuie să stimuleze munca, nu să o penalizeze”, a declarat deputata liberală.
Adoptarea proiectului ar reprezenta una dintre cele mai importante modificări legislative privind piața muncii din ultimii ani.
Raluca Turcan. Credit foto: ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO
