Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis numirea lui Dan Iulius Plaveti în funcția de președinte al Directoratului companiei, mandatul acestuia urmând să se desfășoare până în noiembrie 2027. Decizia vine într-un moment crucial pentru cea mai mare companie producătoare de energie electrică din România și una dintre cele mai valoroase societăți listate la Bursa de Valori București. Numirea lui Plaveti atrage atenția atât prin importanța funcției, cât și prin numeroasele întrebări care au apărut în spațiul public referitoare la experiența profesională prezentată în CV, activitatea desfășurată în companii de stat și veniturile obținute de-a lungul timpului.
Hidroelectrica reprezintă unul dintre pilonii sistemului energetic național. Compania produce o parte semnificativă din energia electrică a României și este considerată una dintre cele mai profitabile societăți de stat din Europa Centrală și de Est. După listarea istorică la Bursa de Valori București, Hidroelectrica a devenit un reper pentru investitori, fiind evaluată la miliarde de euro și având un rol esențial în securitatea energetică a României. În acest context, alegerea președintelui Directoratului nu reprezintă doar o decizie managerială, ci una cu implicații directe asupra pieței de energie, investițiilor, strategiei de dezvoltare și proiectelor de modernizare.
Cine este Dan Iulius Plaveti
Potrivit informațiilor publice, Dan Iulius Plaveti este absolvent al Facultății de Aeronave din București, pe care a finalizat-o în anul 1993. Ulterior, și-a dezvoltat activitatea în mediul de afaceri și în sectorul energetic, devenind una dintre figurile cunoscute din administrația companiilor de stat. Înainte de numirea la Hidroelectrica, acesta ocupa funcția de președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, una dintre cele mai importante companii energetice din România.
De-a lungul carierei, Plaveti a fost asociat cu numeroase funcții de conducere în instituții și companii strategice:
- Vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE);
- Președinte al ANRE;
- Președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București;
- Președinte al Consiliului de Administrație al CFR Călători;
- Director General al TAROM;
- Membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica;
- Director General al Hidroserv;
- Președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.
Această experiență vastă în companii de stat a reprezentat unul dintre argumentele principale în favoarea numirii sale la conducerea Hidroelectrica.
Unul dintre aspectele care au generat numeroase discuții în spațiul public este perioada de aproximativ 15 ani care nu apare explicit documentată în CV-ul oficial al lui Dan Iulius Plaveti.
Potrivit informațiilor publicate de presă, între absolvirea facultății și primul loc de muncă menționat oficial în CV există un interval semnificativ pentru care nu sunt prezentate activități profesionale detaliate. Primul loc de muncă declarat apare în perioada 2008-2009, la propria companie, German Top Trading SRL. Ulterior, ascensiunea sa profesională a fost extrem de rapidă, acesta fiind numit în anul 2009 vicepreședinte al ANRE prin decizie guvernamentală. Această evoluție a generat întrebări privind experiența profesională acumulată anterior ocupării unor funcții publice de nivel înalt.
După intrarea în conducerea ANRE, Dan Iulius Plaveti a devenit o prezență constantă în administrația companiilor publice. În perioada 2014-2017 a ocupat simultan mai multe poziții în consilii de administrație și structuri de conducere din domeniul transporturilor și energiei. Potrivit datelor publicate, între 2016 și 2017 acesta a deținut simultan până la cinci funcții în diferite consilii de administrație. Experiența acumulată în aceste poziții l-a transformat într-unul dintre managerii cu cea mai amplă activitate în companiile de stat din România. Susținătorii săi consideră că această experiență îi oferă competențele necesare pentru conducerea Hidroelectrica, în timp ce criticii atrag atenția asupra modelului de promovare în companiile de stat și asupra concentrării funcțiilor de conducere în mâinile unui număr redus de persoane.
Episodul Hidroserv și despăgubirea de un milion de lei
Un moment important din cariera lui Dan Iulius Plaveti îl reprezintă activitatea desfășurată la Hidroserv. După încetarea înainte de termen a mandatului său de director general, Plaveti a contestat decizia în instanță și a obținut câștig de cauză. În urma procesului, acesta a primit despăgubiri în valoare de aproximativ un milion de lei. Cazul a devenit unul dintre cele mai discutate exemple privind costurile generate de schimbările manageriale din companiile de stat și de litigiile dintre administratori și societățile pe care le conduc. Pentru susținătorii săi, decizia instanței demonstrează că înlăturarea sa a fost nejustificată. Pentru critici, cazul reprezintă încă un exemplu al sumelor importante care pot fi plătite din fonduri publice în urma unor dispute manageriale.
Pe lângă activitatea în companiile de stat, Dan Iulius Plaveti a fost implicat și în mediul privat. Conform informațiilor publice, acesta a participat la dezvoltarea unor proiecte în domeniul energiei regenerabile și a deținut participații în mai multe companii. Un exemplu este implicarea într-un proiect eolian care a obținut aviz tehnic de racordare și pentru care ulterior și-a cesionat participațiile către o companie internațională, în schimbul unei sume de aproximativ 65.000 de euro. De asemenea, a fost asociat în compania Eco Sole Mio SRL, dedicată dezvoltării proiectelor de energie fotovoltaică.
Potrivit ultimei declarații de avere disponibile public, Dan Iulius Plaveti deține un patrimoniu semnificativ.
Printre bunurile declarate se numără:
- terenuri în București, Ilfov și Olt;
- o casă de aproape 300 metri pătrați în București;
- două apartamente;
- economii și depozite bancare în lei și euro;
- participații la mai multe companii private;
- împrumuturi acordate unor firme în valoare de sute de mii de lei.
În anul 2023, acesta a declarat venituri provenite din salarii, dividende, despăgubiri și tranzacții cu acțiuni, inclusiv suma de aproximativ un milion de lei primită ca despăgubire de la Hidroserv și 65.000 de euro din vânzarea unor participații.
Iulius Plavetii Sursa foto: ALEXANDRU DOBRE/MEDIAFAX FOTO
