Un proiect de lege depus de parlamentarii USR propune descentralizarea concursurilor pentru funcțiile de director și director adjunct din școli. Inițiatorii susțin că măsura ar reduce influența politică a inspectoratelor școlare și ar muta decizia mai aproape de comunitatea educațională, de profesori, elevi și părinți.
USR a depus un proiect de lege care vizează una dintre cele mai sensibile teme din sistemul de educație: modul în care sunt numiți directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ. Inițiativa legislativă propune ca aceste concursuri să nu mai fie organizate de inspectoratele școlare, ci de consiliile de administrație ale școlilor. Proiectul este semnat de deputații USR Corina Atanasiu, Ciprian Rigman și Vlad Șendroiu și are ca obiectiv declarat depolitizarea conducerii școlilor. Parlamentarii susțin că actualul mecanism menține o influență prea mare a inspectoratelor școlare asupra conducerii unităților de învățământ și că decizia privind managerii școlari ar trebui să fie luată mai aproape de comunitatea care cunoaște direct realitatea din fiecare școală. Dacă proiectul va fi adoptat, directorii și directorii adjuncți ar urma să fie selectați prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ, iar numirea s-ar face prin hotărârea consiliului de administrație. Mandatul ar urma să fie de patru ani, iar contractul de management educațional ar fi încheiat direct cu școala, nu printr-un mecanism controlat de inspectoratul școlar.
Funcția de director de școală este una dintre cele mai importante poziții administrative din sistemul educațional. Directorul nu este doar un cadru didactic cu atribuții suplimentare, ci persoana care gestionează resurse, coordonează profesorii, aplică politicile educaționale, comunică cu părinții, colaborează cu autoritățile locale și influențează direct cultura organizațională a școlii. Un director competent poate transforma o școală. Poate atrage proiecte, poate crea parteneriate, poate susține profesorii performanți, poate interveni în cazurile de abandon școlar și poate construi un climat educațional sănătos. În același timp, un director numit pe criterii politice sau de obediență instituțională poate bloca dezvoltarea școlii, poate descuraja inițiativa profesorilor și poate menține o administrație rigidă, orientată mai mult spre raportări decât spre rezultate. Din acest motiv, modul în care sunt selectați directorii are efecte reale asupra calității educației. Nu este doar o procedură birocratică, ci o decizie care influențează viața de zi cu zi a elevilor, profesorilor și părinților.
Inițiatorii proiectului susțin că inspectoratele școlare au devenit, de-a lungul timpului, instituții puternic influențate politic. În multe județe, funcțiile de conducere din inspectorate au fost asociate cu negocieri politice, rețele locale de influență și numiri făcute pe criterii de apartenență sau apropiere de anumite grupuri. În această logică, concursurile pentru directori organizate de inspectorate ar păstra un filtru politic asupra școlilor. Chiar dacă procedurile sunt formale, suspiciunea publică rămâne: cine controlează inspectoratul poate influența și conducerea unităților de învățământ. USR susține că decizia trebuie mutată în interiorul școlii, acolo unde există contact direct cu realitatea educațională. Profesorii, reprezentanții părinților, autoritățile locale și ceilalți membri ai consiliului de administrație ar urma să aibă un rol mai important în alegerea conducerii. Argumentul principal este simplu: o școală ar trebui condusă de o persoană aleasă în raport cu nevoile comunității educaționale, nu impusă printr-un mecanism centralizat la nivel județean.
Ce schimbări propune proiectul
Proiectul de lege prevede ca directorii și directorii adjuncți să fie numiți pentru mandate de patru ani, în urma unui concurs organizat de consiliul de administrație al unității de învățământ. Numirea ar urma să fie făcută prin hotărârea consiliului de administrație, iar contractul de management educațional ar fi încheiat direct cu școala. Această modificare ar schimba raportul de putere dintre inspectorat și unitatea de învățământ. Inspectoratul nu ar mai fi principalul organizator al concursului, iar consiliul de administrație ar deveni actorul central în selecția conducerii școlii. O altă prevedere importantă vizează funcționarea consiliului de administrație. În prezent, în multe școli, directorul este și președintele consiliului de administrație. Inițiativa USR propune ca președintele CA să fie ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor membrilor, iar directorul și directorul adjunct să nu mai poată ocupa această funcție. Această schimbare urmărește separarea conducerii executive de organul deliberativ și de supraveghere. Cu alte cuvinte, directorul ar conduce școala din punct de vedere executiv, dar nu ar mai controla și forul care trebuie să îl evalueze, să îl supravegheze și să ia decizii administrative importante.
Una dintre problemele sistemului actual este concentrarea puterii în mâna directorului. Dacă directorul conduce executiv școala și, în același timp, prezidează consiliul de administrație, apare un dezechilibru instituțional. Organul care ar trebui să aibă și rol de control ajunge să fie condus chiar de persoana pe care trebuie să o monitorizeze. Prin propunerea ca președintele CA să fie ales dintre membrii consiliului, dar nu dintre director sau director adjunct, inițiatorii proiectului încearcă să creeze un mecanism de control intern mai clar. Modelul este apropiat de principiul separării între management și supraveghere. Într-o școală modernă, directorul trebuie să aibă autoritate administrativă, dar și responsabilitate. Consiliul de administrație trebuie să fie un spațiu real de decizie, nu o structură formală care validează automat propunerile conducerii. Dacă această separare va funcționa corect, școlile ar putea deveni mai transparente, iar deciziile importante ar putea fi luate printr-un proces mai echilibrat.
Deși proiectul are ca scop depolitizarea educației, descentralizarea nu elimină automat riscul influenței politice. Mutarea concursurilor de la inspectorate către consiliile de administrație poate reduce controlul județean, dar poate crea alte vulnerabilități la nivel local. În unele comunități, consiliile de administrație pot fi influențate de primării, de rețele locale, de grupuri de interese sau de conflicte interne. Dacă regulile nu sunt clare, există riscul ca politizarea de la nivel județean să fie înlocuită cu politizarea de la nivel local. De aceea, reforma trebuie însoțită de garanții procedurale. Concursurile trebuie să fie transparente, criteriile de evaluare trebuie să fie clare, dosarele candidaților trebuie analizate profesionist, iar rezultatele trebuie să poată fi contestate. De asemenea, comisiile trebuie să includă persoane cu expertiză educațională, nu doar reprezentanți administrativi. Depolitizarea reală nu se face doar prin schimbarea instituției care organizează concursul, ci prin reguli care limitează abuzul, clientelismul și deciziile netransparente.
Ce ar putea câștiga școlile
Dacă proiectul va fi aplicat corect, școlile ar putea câștiga mai multă autonomie. Consiliile de administrație ar putea selecta directori care cunosc specificul unității, provocările elevilor, nevoile profesorilor și relația cu comunitatea locală. O școală rurală cu risc de abandon are nevoie de un anumit tip de leadership. Un liceu tehnologic are alte priorități. O școală de centru urban, cu competiție mare și performanțe ridicate, are alte provocări. Un mecanism centralizat, organizat prin inspectorat, poate rata aceste diferențe. Prin implicarea consiliului de administrație, selecția directorului ar putea deveni mai adaptată contextului local. În teorie, comunitatea școlară ar avea un cuvânt mai greu de spus, iar directorul ar fi mai responsabil față de școală, nu doar față de inspectorat.
Rezultatele slabe la testele internaționale, diferențele mari între mediul urban și rural, abandonul școlar și lipsa de performanță administrativă arată că România are nevoie de o reformă reală a managementului educațional. Nu este suficient să schimbăm manuale, programe sau examene. Școala are nevoie de lideri administrativi competenți, capabili să gestioneze echipe, bugete, proiecte, conflicte și relația cu părinții. Directorul trebuie să fie manager educațional, nu reprezentant informal al unei rețele politice. Aceasta este miza proiectului USR: reducerea dependenței conducerii școlilor de inspectoratele școlare și creșterea rolului comunității educaționale în alegerea directorilor.
