România renunță la o investiție de 10 milioane de euro din PNRR destinată modernizării cabinetelor de planificare familială, deși aceste spații ar fi trebuit să ofere servicii esențiale pentru depistarea cancerului de col uterin, prevenirea avorturilor, monitorizarea sarcinilor, testarea infecțiilor cu transmitere sexuală și sprijin pentru femei, adolescente și persoane vulnerabile. Ministerul Sănătății a eliminat complet investiția din PNRR în iulie 2026, motivând că nu mai există timp pentru cheltuirea banilor până la termenul-limită.
România pierde încă o investiție importantă din Planul Național de Redresare și Reziliență, de această dată într-un domeniu extrem de sensibil: sănătatea femeilor, sănătatea reproductivă și prevenția medicală. Cabinetele de planificare familială, care ar fi trebuit modernizate și dotate prin PNRR, au fost eliminate complet din lista investițiilor, cu doar câteva săptămâni înainte de termenul-limită pentru absorbția fondurilor.
Este vorba despre o finanțare care, inițial, avea o valoare de 10 milioane de euro și care viza 83 de cabinete de planificare familială din țară. Aceste cabinete ar fi trebuit să primească echipamente medicale moderne, sprijin pentru renovare și dotări necesare pentru servicii de prevenție. În 2025, lista a fost redusă drastic: 59 de cabinete au fost scoase, iar doar 24 au mai rămas cu contracte de finanțare semnate. În iulie 2026, Ministerul Sănătății a eliminat complet investiția din PNRR, după ce a constatat că nu mai poate cheltui banii în termen.
Decizia lovește o rețea medicală care se află deja într-o situație dificilă. Multe cabinete funcționează cu aparatură veche, mobilier depășit și fără acces constant la contraceptive gratuite sau echipamente de bază. În unele cazuri, medicii folosesc mese ginecologice vechi de zeci de ani și ecografe depășite, într-un domeniu în care prevenția, acuratețea diagnosticului și accesul rapid la servicii pot face diferența între sănătate și boală.
O investiție tăiată de la sănătatea femeilor
Investiția în cabinetele de planificare familială ar fi fost, potrivit medicilor și ONG-urilor implicate în domeniu, una dintre puținele măsuri concrete dedicate sănătății reproductive și sexuale din ultimii ani. Banii europeni ar fi trebuit să sprijine servicii gratuite precum testarea pentru infecții cu transmitere sexuală, monitorizarea sarcinii, screeningul pentru cancer la femei, consilierea în educație sexuală și formarea medicilor.
Cabinetele de planning familial au fost gândite ca puncte de prim contact pentru femei, adolescente, cupluri și persoane vulnerabile. Acestea au un rol major în prevenție, în reducerea numărului de sarcini nedorite, în prevenirea avorturilor, în scăderea mortalității materne și infantile și în depistarea timpurie a unor afecțiuni grave.
Importanța lor este cu atât mai mare în România, unde accesul la educație sexuală, servicii de prevenție și sănătate reproductivă rămâne inegal. Medicii de planificare familială și organizațiile neguvernamentale atrag atenția că România continuă să aibă probleme serioase privind nașterile la mame minore, avorturile, infecțiile cu transmitere sexuală și rata scăzută de vaccinare anti-HPV.
De la 83 de cabinete la zero finanțare prin PNRR
Cronologia pierderii banilor arată o reducere treptată, dar dramatică, a ambiției inițiale. În 2022, 83 de cabinete de planificare familială au fost admise pentru finanțare prin PNRR. Pentru ele au fost alocate inițial 10 milioane de euro, bani destinați dotării și renovării.
La renegocierea cu Comisia Europeană din 2025, numărul cabinetelor rămase în plan a scăzut la 24. Finanțarea s-a redus la aproximativ 1,13 milioane de lei, adică puțin peste 215.000 de euro, potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății. În iulie 2026, investiția a fost eliminată complet din PNRR.
Această evoluție ridică întrebări serioase despre capacitatea Ministerului Sănătății de a gestiona proiecte finanțate din fonduri europene. Dintr-o investiție de 10 milioane de euro, destinată unei rețele medicale abandonate de decenii, s-a ajuns la zero finanțare prin PNRR. Motivul invocat este lipsa timpului pentru cheltuirea banilor, ceea ce indică probleme grave de planificare, achiziții și implementare.
Achiziții întârziate și licitații anulate
Unul dintre motivele principale pentru eșecul investiției pare să fie ritmul lent al achizițiilor publice. Ministerul Sănătății ar fi trebuit să pregătească și să transmită din timp documentațiile necesare către ONAC, autoritatea responsabilă de achizițiile centralizate. În realitate, primele drafturi ale caietelor de sarcini au fost trimise abia în februarie 2026, iar licitațiile au fost lansate în SEAP în luna martie.
Au fost lansate proceduri pentru mese ginecologice, ecografe, analizoare point of care pentru infecții cu transmitere sexuală și frigidere cu data logger. Însă două dintre proceduri au fost deja anulate, iar situația alteia a fost incertă. Achiziția pentru scaune medicale a fost anulată pentru că nu s-a înscris niciun ofertant. Pentru analizoare și ecografe, au existat contestații privind cerințele tehnice, iar CNSC a constatat că unele condiții erau prea restrictive.
Într-un proiect cu termen-limită fix, asemenea întârzieri pot deveni fatale. Dacă achizițiile sunt lansate prea târziu, orice contestație, lipsă de ofertanți sau modificare tehnică poate duce la imposibilitatea finalizării investiției. Exact acest lucru pare să se fi întâmplat în cazul cabinetelor de planificare familială.
Ministerul Sănătății susține că investiția nu este abandonată
Ministerul Sănătății afirmă că investiția nu a fost abandonată, ci mutată în Programul Sănătate, gestionat de Ministerul Investițiilor Europene. Instituția a confirmat însă că eliminarea din PNRR s-a produs pentru că achiziția publică nu a fost finalizată în termen.
Această explicație nu elimină problema de fond. Mutarea într-un alt program poate salva, teoretic, o parte dintre proiecte, dar nu oferă garanția că toate cabinetele vor primi finanțarea promisă, nici că investițiile se vor face rapid. În plus, pierderea componentei PNRR înseamnă ratarea unei oportunități de finanțare nerambursabilă într-un termen deja asumat.
Fostul ministru Alexandru Rogobete declara în aprilie că licitațiile erau „în termen” și că alte proceduri urmau să fie publicate „curând”. În iulie, după eliminarea investiției, acesta nu a mai răspuns solicitărilor, potrivit informațiilor din materialul analizat.
Rețeaua de planning familial, tot mai aproape de colaps
Dincolo de pierderea finanțării, situația rețelei de planificare familială este critică. Mai puțin de jumătate dintre cabinetele existente în anii ’90 mai funcționează astăzi. În jur de 120 de cabinete ar mai fi active la nivel național, iar în unele județe există un singur cabinet.
Problema nu este doar lipsa echipamentelor. Mulți medici se apropie de vârsta pensionării, iar sistemul nu a pregătit suficienți specialiști care să le ia locul. În ultimii ani au lipsit programele de formare în planificare familială, iar medicii avertizează că acest domeniu nu poate fi tratat superficial.
În lipsa unei intervenții rapide, România riscă să piardă nu doar bani europeni, ci o întreagă rețea de prevenție. Odată închise cabinetele, reconstruirea lor va fi mult mai dificilă. Vor fi necesare noi spații, noi specialiști, noi programe de formare și noi investiții.
România, în continuare vulnerabilă la cancerul de col uterin
Miza este cu atât mai mare cu cât România se află într-o situație gravă privind cancerul de col uterin. Țara noastră are cea mai mare rată a mortalității prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană. Boala este cauzată, în peste 95% dintre cazuri, de o infecție persistentă cu HPV, iar raportul OECD din 2025 indică o mortalitate de 12 decese la 100.000 de femei, cu 239% peste media UE.
În acest context, eliminarea investiției în cabinetele de planning familial pare greu de justificat din perspectiva sănătății publice. Aceste cabinete ar fi putut contribui la screening, consiliere, prevenție, educație medicală și direcționarea pacientelor către servicii specializate.
Prevenția este mult mai ieftină decât tratamentul. Un sistem care investește în depistare timpurie, educație și consiliere reduce costurile medicale pe termen lung și salvează vieți. Faptul că România pierde fonduri exact într-un domeniu în care indicatorii sunt printre cei mai slabi din Uniunea Europeană arată o problemă de prioritizare.
