Într-o perioadă marcată de promisiuni electorale și angajamente pentru transparență, partidele politice majore din România, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), continuă să fie în centrul unor controverse legate de finanțarea activităților de propagandă.
La un an de la promisiunea reformei legislative în domeniul finanțării publice a partidelor, situația actuală ridică semne de întrebare semnificative despre integritatea și transparența acestui proces, scrie Romania Europa Libera.
În 2023, PSD și PNL au primit împreună 32 din cele 45 de milioane de euro alocate sub formă de subvenții de stat pentru partidele politice. O analiză atentă relevă că peste 60% din aceste fonduri au fost direcționate către activități de propagandă nemarcată în presă, ridicând astfel preocupări serioase cu privire la echitatea și obiectivitatea mediei.
În aprilie 2023, lideri ai PSD au inițiat o legislație menită să reducă la jumătate sumele alocate de partide pentru propagandă, într-un efort de a crește transparența și a reduce influența politică asupra presei. Cu toate acestea, la un an de la această inițiativă, propunerea a rămas blocată în Camera Deputaților, fără perspective clare de avansare. Acest impas legislativ nu numai că menține status quo-ul, dar subminează și încrederea publicului în voința politică de a reforma sistemul.
Prin utilizarea subvențiilor pentru finanțarea propagandei nemarcate, partidele politice majore contribuie la o distorsiune a peisajului mediatic, transformând instituțiile de presă în instrumente de promovare politică. Această practică erodează principiile jurnalismului independent și afectează calitatea informației care ajunge la public.
Propunerea legislativă a întâmpinat un parcurs dificil, fiind întâmpinată cu reticență chiar și în rândurile partidelor care au propus-o. De exemplu, Alfred Simonis și Radu Oprea, inițiatorii propunerii, au evitat discuțiile despre stagnarea acesteia. Mai mult, nu există un sprijin clar din partea PNL, partid care, deși face parte din coaliția de guvernare, nu și-a exprimat ferm susținerea pentru această lege.
Situația actuală subliniază o discrepanță majoră între promisiunile politice și acțiunile concrete. Finanțarea publică a partidelor și utilizarea acestor fonduri pentru influențarea presei reprezintă un punct nevralgic pentru democrația din România. Este esențial ca legislația propusă să fie revizuită și implementată, pentru a asigura un mediu mediatic echitabil și pentru a restabili încrederea în procesele democratice.
Pe măsură ce România se pregătește pentru alte cicluri electorale, este imperativ ca liderii politici să își asume responsabilitatea de a promova transparența și integritatea, nu doar în finanțele partidelor, ci și în relația dintre politică și presă. Această schimbare este crucială pentru protejarea principiilor democratice și pentru asigurarea unui viitor în care presa poate funcționa ca un adevărat câine de pază al societății, și nu ca un megafon al agendelor politice.
