Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a transmis recent două mesaje publice pe rețelele sociale care se aliniază cu retorica dominantă a rețelei candidatului pro-rus Călin Georgescu, bazată pe misticism religios, naționalism ultracentralizat și poziționări anti-LGBT. Aceste caracteristici au devenit laitmotivele campaniei din jurul lui Georgescu, vizibile mai ales în ultima săptămână.
Într-o postare din 29 noiembrie, Paul Stănescu a scris pe Facebook: „Nu vreau ca nepoții mei să crească într-o țară în care Părinte 1 și Părinte 2 să fie ceva normal.”
Declarația sa face referire directă la retorica anti-LGBT, promovată frecvent în cercurile conservatoare, fără să ofere detalii sau să menționeze politici concrete.
Într-o altă postare, chiar în ziua alegerilor parlamentare, Stănescu a îndemnat românii să iasă la vot, afirmând că România este ținta unor „forțe interioare și exterioare” care vor să „anuleze autenticitatea românească.” El a cerut unitate națională „pentru a respinge toate ideile care încearcă să îngenuncheze și să doboare conștiința națională și valorile poporului român.”
Mesajele lui Paul Stănescu abundă în termeni religioși, scriși frecvent cu majuscule, precum „CREDINȚA,” „VALORI CREȘTINE,” „RAIUL” și „RELIGIA.” Într-un fragment, liderul PSD a subliniat că „Dumnezeu este cel care ne va ghida” și a îndemnat oamenii să voteze „pentru pace,” deși România nu se confruntă în prezent cu un pericol iminent de război.
Mesajele transmise de rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu au vizat-o în mod special pe candidata USR, Elena Lasconi. Atacurile au inclus trei teme principale, toate false:
- „Elena Lasconi va băga România în război și va trimite bărbații pe front.”
- „Va legaliza căsătoriile gay.”
- „Biserica și ortodoxia sunt amenințate.”
În realitate, Elena Lasconi a declarat în repetate rânduri că susține pacea și a votat la referendumul pentru familia tradițională, lucru care a atras critici chiar din partea electoratului progresist al USR. De asemenea, candidata USR este cunoscută pentru afișarea simbolurilor religioase, purtând cruci la gât și invocându-l frecvent pe Dumnezeu în interviurile publice.
Paul Stănescu pare să adopte tonul și temele promovate intens de rețeaua lui Călin Georgescu, care s-a concentrat pe valorile conservatoare, teama de influențele străine și atacuri împotriva drepturilor minorităților. În timp ce Georgescu a fost în centrul unor controverse privind susținerea unor teorii conspiraționiste și poziționarea pro-rusă, liderul PSD folosește retorica pentru a mobiliza un segment de electorat cu afinități similare.
Mesajele lui Paul Stănescu și abordarea sa retorică indică o aliniere subtilă la o campanie construită pe frici colective, naționalism exacerbat și valori religioase. Într-un peisaj electoral tensionat, astfel de declarații au potențialul de a polariza și mai mult electoratul, mai ales în contextul în care România este martora unei creșteri a influenței discursurilor conservatoare și anti-occidentale.
