România se află într-o situație economică delicată, cu un deficit bugetar care se apropie de cel care a dus Grecia la colaps în 2009. Expertiza economiștilor și avertismentele internaționale arată că țara noastră riscă o criză economică mai gravă decât cea din 2008-2009, dacă nu se iau măsuri rapide și eficiente.
Într-un context global tensionat și cu o datorie publică în continuă creștere, România se confruntă cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Acesta este un semnal de alarmă major pentru economia națională, în condițiile în care țara noastră cheltuiește mai mult decât își permite, având nevoie de împrumuturi tot mai scumpe pentru a susține bugetul.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat recent că România riscă intrarea într-o recesiune severă, iar un deficit bugetar atât de mare ar putea provoca turbulențe economice de amploare. Acesta a propus trei direcții de acțiune pentru reducerea deficitului: eliminarea cheltuielilor inutile, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și o reducere sistematică a cheltuielilor publice.
„Dacă nu vom lua măsuri acum, riscurile pentru viitorul economiei sunt uriașe. Vom ajunge în situația în care nu vom putea acoperi datoriile și vom fi nevoiți să impunem taxe și impozite mai mari, afectând populația, în special pe cei mai vulnerabili”, a explicat Bolojan.
În paralel, Banca Națională a României (BNR) a avertizat că dezechilibrul bugetar reprezintă „cea mai mare amenințare la adresa stabilității financiare” și că „corecția va fi inevitabilă și dureroasă”, indiferent de sprijinul extern.
Economiștii din România și instituțiile financiare internaționale sunt de acord că, pentru a evita o criză economică de mari proporții, Guvernul trebuie să adopte rapid măsuri de corectare a deficitului bugetar și să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen lung. Printre măsurile recomandate se numără:
-
Este esențial să se taie din cheltuielile guvernamentale, inclusiv din proiectele de infrastructură inutile și din salariile bugetarilor, care au crescut semnificativ în ultimii ani.
-
Statul trebuie să îmbunătățească colectarea taxelor și să combată evaziunea fiscală, pentru a asigura o sursă constantă de venituri la bugetul de stat.
-
Guvernul trebuie să reformeze sectorul public și să aducă mai multe companii de stat sub controlul eficient al autorităților, pentru a reduce risipa și a maximiza resursele.
-
omânia trebuie să își reducă dependența de împrumuturi externe pentru a preveni o creștere rapidă a datoriei publice, care ar putea duce la o retrogradare a ratingului de credit.
-
Pe termen lung, România trebuie să implementeze politici care să sprijine creșterea economică durabilă, prin stimularea investițiilor în tehnologie, energie verde și infrastructură.
În acest context, analiștii economici au început să prevadă măsuri fiscale dure, inclusiv creșterea TVA-ului, pentru a aduna rapid venituri suplimentare la buget. Dragoș Cabat, analist economic, a explicat că „majorarea TVA-ului este o soluție rapidă, dar riscă să afecteze negativ consumul și creșterea economică”.
De asemenea, agențiile de rating internaționale au început să semnaleze riscurile economice ale României. Fitch și S&P Global Ratings au avertizat că țara riscă o retrogradare a ratingului la „junk” (nerecomandat pentru investiții), ceea ce ar crește costurile de finanțare pentru stat și pentru companiile românești.
În ciuda provocărilor economice, există soluții care pot ajuta România să depășească această perioadă dificilă. Este nevoie de o reformă fiscală profundă, care să includă o redistribuție mai echitabilă a veniturilor și o creștere a eficienței în sectorul public. De asemenea, atragerea de fonduri europene și investiții directe în infrastructură și tehnologii inovative ar putea contribui semnificativ la stimularea creșterii economice.
Pe termen lung, Guvernul trebuie să își concentreze atenția asupra dezvoltării unui sector privat dinamic, care să susțină economia națională și să reducă dependența de împrumuturi externe.
România se află într-un punct de cotitură economică. Deficitul bugetar uriaș și datoria publică în creștere rapidă constituie riscuri majore pentru viitorul economic al țării. Este crucial ca autoritățile să adopte măsuri rapide și eficiente pentru a evita o criză economică severă și a asigura stabilitatea pe termen lung. Numai prin reforme structurale și politici fiscale responsabile, România poate depăși aceste provocări și poate construi un viitor economic sustenabil.
