Un nou raport Expert Forum arată că 2024 a fost cel mai bogat an din istoria partidelor: rambursări de campanie + subvenții au depășit 1 miliard de lei, iar formațiunile au mizat masiv pe finanțări private (donații și împrumuturi), apoi au cerut rambursări de la buget.
Analiza acoperă PSD, PNL, USR, AUR și PUSL și radiografiază peste 200 de finanțatori (persoane fizice și juridice). Concluzii-cheie: creșterea finanțării prin firme nou-înființate, rețele de donatori afiliați, transferul banilor de partid spre campanii, verificări insuficiente ale originii fondurilor și un risc major generat de opacizarea declarațiilor de avere după decizia CCR din mai 2025.
EFOR notează că 2024 a fost „cel mai bogat an” pentru partidele din România. Două fluxuri majore au alimentat conturile politice:
-
Subvențiile anuale plătite de stat;
-
Rambursările de campanie, după cele patru runde de alegeri (europarlamentare/locale, prezidențiale, parțiale), care au împins sumele totale peste 1 miliard de lei.
La acestea s-au adăugat donații, cotizații și împrumuturi direct la partid, folosite uneori pentru a finanța campaniile și a obține rambursări. EFOR avertizează: modelul „bani privați + subvenții → campanie → rambursare din buget” încarcă bugetul public și maschează, uneori, traseul real al banilor.
Raportul se concentrează pe PSD, PNL, USR, AUR și PUSL și analizează finanțările directe la partid (nu contribuțiile declarate strict în campanii). Sunt incluse doar donațiile/împrumuturile peste pragurile care impun publicarea în Monitorul Oficial. EFOR a coroborat date din Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor, AEP, portaluri publice și a marcat cazurile cu semne de întrebare unde profilul financiar nu justifică sumele virate către partide.
Limitare importantă: PNL nu publicase la termen toate datele financiare pe site-ul Ministerului Finanțelor, contrar legii, astfel că totalurile agregate pe întreg sistemul pot fi ușor subevaluate.
Partidele au folosit în 2024 mult mai mult finanțări private decât în anii trecuți. Câteva tendințe-cheie:
-
PSD: concentrare masivă de sume la sediul central; a excelat pe capitolul împrumuturi (≈ 47 mil. lei peste pragul de 100 SMB + ≈ 19,7 mil. lei sub 330.000 lei). A atras și donații/împrumuturi de la persoane juridice (≈ 3,2 mil. lei în donații mari de la firme și ≈ 37 mil. lei în împrumuturi).
-
PNL: a raportat donații semnificative de la persoane fizice (inclusiv contribuții ale aleșilor pentru campanie) și puține împrumuturi (un singur împrumut de 500.000 lei de la o persoană juridică; sume punctuale de la persoane fizice). O parte consistentă a fluxurilor a venit din filiale (Constanța, Brașov, Botoșani).
-
USR: a stat mai bine la capitolul donații în 2024, însă nu a raportat venituri de la persoane juridice.
-
AUR: finanțarea centralizată, cu donații înregistrate în bloc la final de octombrie.
-
PUSL: finanțare strâns legată de rețeaua Dan Voiculescu (familie și entități din portofoliu).
Tipologii recurente semnalate de EFOR:
-
Firme nou-înființate (final 2023 – T1 2024) care, la scurt timp, împrumută sau donează sume mari (adesea peste capacitatea logică derivată din activitatea economică).
-
Rețele de finanțatori: aceeași persoană/ familie virează bani personal, dar și prin mai multe firme, inclusiv entități înființate recent sau cu venituri modeste.
-
Dublă finanțare (mai rară): donatori care apar la două partide diferite, într-un orizont scurt, posibil „pariu” pentru influență transversală.
-
Cazuri fără urme publice (≈ 30 de persoane/juridice): lipsa informațiilor ridică întrebări legitime despre originea fondurilor.
Exemple punctuale menționate de EFOR (selectiv):
-
Rețele familiale și afiliate (ex. Sasu/Besciu, Moise/Dicu) care cumulează împrumuturi de milioane către PSD – inclusiv prin firme cu istoric scurt sau active/venituri limitate.
-
Grupuri regionale/sectoriale (ex. Rotary Construcții, Polaris Constanța) – persoane din conducere sau cercul de influență care împrumută sincron câte 600.000 lei fiecare.
-
Finanțatori cu legături economice cu persoane apropiate de lideri politici (ex. Mihai Cristian Ciolacu, menționat în presă ca nepot al fostului premier), care alimentează PSD direct sau prin asociate.
Legea 334/2006 fixează plafoane anuale pentru finanțarea unui partid:
-
Donații/împrumuturi persoane fizice: până la 200 SMB (660.000 lei în 2024) per tip de venit;
-
Donații/împrumuturi persoane juridice: până la 500 SMB (1.650.000 lei);
-
Cotizații: până la 48 SMB (158.400 lei).
Breșa majoră: limitele se aplică pe partid și pe tip de venit; aceeași persoană poate finanța mai multe partide și mai multe campanii, iar aceeași persoană poate pompa bani și direct, și prin firmele pe care le controlează. Legea are o limitare anti-ocolire (art. 7 alin. 4), dar verificarea efectivă a rețelelor de control este greoaie, iar AEP nu verifică sistematic originea banilor, decât dacă apar indicii sau plângeri.
În campanie, persoanele juridice nu pot dona candidaților, doar partidelor (în afara perioadei electorale). Contribuțiile candidaților sunt tratate ca donații către partid, ceea ce explică sumele uriașe raportate (ex. PNL – 130 mil. lei la „donații”).
EFOR subliniază că AEP nu a realizat controlul anual al partidelor, deși legea îl cere. Motivația: suprapunerea cu cele patru scrutine din 2024 și capacitate limitată (≈ 14 oameni la centru pe această linie). Consecință: >700 milioane lei rambursați în 2024 fără controale exhaustive la timp; rezultatele amănunțite ar putea apărea abia în 2026.
În plus, Decizia CCR nr. 297/29 mai 2025, care restrânge accesul public la declarațiile de avere și interese, lovește frontal transparența: 2024 ar putea fi ultimul an în care astfel de analize granulare mai pot fi făcute. Fără vizibilitate pe venituri, conturi, datorii, e aproape imposibil să corelezi capacitatea financiară a donatorului cu suma virată.
Fluxurile mari au mers, în general, la sediile centrale (PSD, AUR, USR, REPER). PNL a avut și „poluri” județene vizibile (Argeș, Galați, Maramureș, Botoșani). PSD a atras trei sferturi din finanțările juridice înainte de prezidențiale (octombrie–noiembrie); AUR a raportat la central 29–30 octombrie; PNL a avut vârf înainte de europarlamentare/locale.
Ce recomandă EFOR: reguli mai dure, verificări reale, transparență
-
Publicarea numelor finanțatorilor (peste praguri) și în campanie, nu doar la partid, cu legătura dintre „donații în afara campaniei” și „transferuri în campanie”.
-
Verificarea originii fondurilor (nu doar a legalității tranzacțiilor) prin colaborare instituțională ANAF–AEP–ONPCSB–ANI–Bănci.
-
Plafoane consolidate „pe persoană”, indiferent de canal (PF + PJ controlate), și corelarea cu veniturile realizate (ex. limită procentuală/an din venit).
-
Raportări anuale standardizate, cu praguri de publicare mai joase în Monitorul Oficial.
-
Reglementarea urgentă în Parlament a accesului la declarațiile de avere/interese după decizia CCR.
-
Extinderea interdicției: dacă firmele beneficiază de bani publici (în ultimele 12 luni), să nu poată finanța partide (nu doar campanii).
Concluzia centrală a raportului: partidele au folosit în 2024 o combinație agresivă de bani privați și publici, profitând de verificări slabe și de breșe legale pentru a-și maximiza rambursările. Când o bună parte din finanțare vine prin rețele opace, firme nou-înființate, entități cu active modeste sau donatori care virează mai mult decât par să producă, încrederea publică este erodată.
Fără transparență integrală, verificări automate și limite reale pe persoană, România riscă să cimenteze un sistem în care influența politică se cumpără, iar nota de plată ajunge, într-un fel sau altul, tot la contribuabil
