Deputatul USR Cezar Drăgoescu, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, a cerut explicații oficiale conducerii Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), după ce instituția a recunoscut, într-un răspuns la o interpelare parlamentară, că a acordat prime de performanță în valoare totală de 3,7 milioane de lei, în ultimii cinci ani, fără criterii de evaluare documentate.
Conform datelor furnizate de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, în perioada 2020–2024, instituția a plătit prime de performanță pentru 632 dintre cei 669 de angajați, în total 3.739.000 lei.
Ceea ce ridică semne de întrebare, însă, este modul netransparent în care au fost stabilite aceste sume. În răspunsul oficial transmis deputatului USR, ANCOM a admis că nu există un sistem clar de indicatori de performanță, nici proceduri de evaluare individuală, deși legea impune astfel de standarde pentru orice formă de recompensă suplimentară.
„Performanța la ANCOM pare să fie sinonimă cu simpla prezență pe statul de plată, nu cu rezultatele muncii. În 2024, aproape toți angajații au primit bonusuri, fără ca instituția să poată explica pe ce bază au fost acordate”, a declarat deputatul USR Cezar Drăgoescu, într-un comunicat transmis presei.
Documentul ANCOM relevă și o diferență consistentă între primele acordate funcțiilor de conducere și cele de execuție.
Astfel, în 2022, funcțiile de conducere au primit, în medie, 6.328 lei, iar în 2024, aceste prime au crescut la 7.596 lei per persoană.
Prin comparație, personalul de execuție a primit 5.587 lei în 2022, dar doar 2.749 lei în 2024 – o reducere de peste 50%.
„Este inexplicabil de ce cei care conduc sunt recompensați mai generos decât cei care muncesc efectiv zi de zi. ANCOM vorbește despre planuri de performanță, dar nu spune nimic despre indicatori, evaluatori sau rezultate. Așa-zisa performanță rămâne un mister plătit din bani publici”, a adăugat Drăgoescu.
ANCOM este una dintre cele mai puternice instituții autonome din România. Se ocupă cu reglementarea pieței de comunicații electronice și a serviciilor poștale, dar, deși este finanțată din contribuțiile operatorilor de telecomunicații, nu se supune controlului direct al Ministerului Finanțelor, ci Parlamentului.
În 2024, ANCOM a avut un buget de peste 440 milioane de lei, din care peste 70% au reprezentat cheltuieli de personal.
Salariile brute ale funcționarilor ANCOM se situează între 12.000 și 24.000 lei lunar, în timp ce conducerea beneficiază de indemnizații lunare care depășesc 40.000 lei.
Prin urmare, instituția are resurse financiare importante, dar un nivel redus de transparență, după cum susțin mai mulți parlamentari din opoziție.
„Avem de-a face cu o instituție care funcționează ca un stat în stat, cu salarii mai mari decât ale miniștrilor, dar fără un sistem clar de responsabilitate. Dacă primele de performanță nu sunt justificate prin rezultate măsurabile, vorbim despre o risipă de bani publici mascată sub pretextul performanței”, afirmă Drăgoescu.
Cazul ANCOM nu este unul singular. În ultimii ani, mai multe autorități și agenții independente ale statului – inclusiv ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) și ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) – au fost criticate pentru acordarea de bonusuri fără criterii clare.
În 2023, o investigație G4Media arăta că ANRE a acordat prime de performanță de peste 15 milioane de lei în trei ani, în condițiile în care prețurile la energie explodau, iar instituția era incapabilă să intervină eficient.
Situația este similară la ASF, unde bonusurile de performanță au ajuns până la 60.000 lei anual pentru directori, în timp ce instituția era criticată pentru lipsa de reacție în scandalurile City Insurance și Euroins.
„Avem o cultură instituțională bazată pe recompensarea incompetenței. În timp ce sectorul privat își reduce costurile și optimizează personalul, instituțiile statului își premiază șefii pentru că ‘au fost prezenți’. Asta este realitatea crudă a birocrației românești”, a comentat analistul economic Cristian Păun.
Deputatul Cezar Drăgoescu a transmis interpelarea către conducerea ANCOM în luna august 2025, solicitând date privind criteriile, indicatorii de performanță și sumele acordate sub formă de prime în perioada 2020–2024.
Răspunsul semnat de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, confirmă acordarea sumelor, dar fără a preciza mecanismele de evaluare. În document se menționează doar existența „planurilor de performanță individuale” – dar fără detalii despre evaluatori, grile de punctaj sau procese interne.
„Performanța este apreciată în funcție de contribuția angajaților la obiectivele instituției și de gradul de realizare a acestora”, se arată în răspuns, o formulare vagă care nu respectă cerințele legale din Codul administrativ privind evaluarea personalului bugetar.
În contextul scandalurilor publice privind cheltuielile excesive ale instituțiilor autonome, Guvernul României a decis, prin ordonanța de urgență adoptată în iulie 2025, suspendarea acordării oricăror prime de performanță la ANCOM, ANRE și ASF, pentru o perioadă de trei ani (2025–2028).
Măsura a fost justificată de Ministerul Finanțelor ca „necesară pentru corectarea unor dezechilibre majore în politica de salarizare”.
„Într-o perioadă de criză bugetară, instituțiile statului trebuie să dea exemplu de responsabilitate, nu de privilegii mascate în performanță”, a subliniat Drăgoescu, cerând totodată raportarea publică trimestrială a tuturor bonusurilor acordate angajaților ANCOM, indiferent de denumirea acestora.
Specialiștii în politici publice avertizează că acordarea nejustificată a primelor poate constitui o formă de cheltuire nelegală a banului public, sancționabilă de Curtea de Conturi.
„Dacă nu există documente justificative clare, putem vorbi despre o plată nelegală. Curtea de Conturi ar trebui să demareze un audit extins asupra modului în care ANCOM a utilizat fondurile destinate performanței”, a declarat expertul în drept administrativ Andrei Săvoiu.
De asemenea, surse politice susțin că subiectul ar putea ajunge și în atenția Comisiei de control bugetar a Parlamentului, unde USR intenționează să solicite o audiere publică a conducerii ANCOM.
Scandalul primelor de performanță de la ANCOM scoate din nou la lumină o problemă cronică a administrației românești: lipsa responsabilității și a evaluării reale în sectorul public.
Cei aproape 4 milioane de lei cheltuiți în cinci ani pe „recompense” fără justificare se adaugă unei liste tot mai lungi de derapaje bugetare din instituțiile autonome.
În timp ce România se confruntă cu o criză bugetară și un deficit record, autoritățile publice par să fi pierdut contactul cu realitatea economică.
„Când instituțiile care ar trebui să fie modele de rigoare și transparență se transformă în cluburi de privilegii, înseamnă că statul a deraiat moral”, a conchis deputatul Cezar Drăgoescu, promițând să sesizeze Curtea de Conturi și Comisia parlamentară pentru clarificarea situației.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
