Unul dintre cele mai ample dosare de corupție și devalizare a patrimoniului turistic din România ultimelor decenii a ajuns la o primă concluzie în instanță. Curtea de Apel Timișoara a decis condamnări grele pentru șase persoane implicate în devalizarea stațiunii balneare Băile Herculane, un fost simbol al turismului românesc.
Printre inculpați se numără oameni de afaceri, lichidatori judiciari și un executor, în timp ce fostul deputat PSD Iosif Armaș, considerat liderul grupului infracțional, scapă de pedeapsă prin intervenția prescripției.
Într-un dosar investigat de DIICOT Timișoara încă din 2015, instanța a dispus următoarele pedepse:
- Alexandru Gavrilescu (om de afaceri): 10 ani și 4 luni de închisoare și confiscarea a peste un milion de euro.
- Mioara Dumitrache și Victorița Oprea (lichidatori judiciari): câte 9 ani de închisoare.
- Gheorghe Brad (executor judecătoresc): 7 ani de închisoare.
- Marius-Cristian Ghiță (lichidator): 6 ani de închisoare.
- Ion Tăbugan (om de afaceri): 5 ani de închisoare.
Instanța a mai decis confiscarea a 19 clădiri istorice și de patrimoniu din Băile Herculane, inclusiv hotelurile emblematice ale stațiunii: Hercules, Diana, Roman, Afrodita, Minerva și Ferdinand, precum și băile termale Apollo, Hebe, Neptun, sanatorii, un spital militar, cazinoul, și mai multe pavilioane balneare.
Considerat arhitectul financiar al întregii afaceri, fostul deputat Iosif Armaș nu a mai fost condamnat penal din cauza intervenției prescripției. Totuși, judecătorii au decis confiscarea sumei de 4,8 milioane de euro, identificată ca profit obținut ilegal din afacerea Băile Herculane.
Instanța a constatat existența unui prejudiciu uriaș și a menționat că grupul infracțional organizat condus de Armaș a funcționat aproape două decenii nestingherit.
DIICOT susține că schema infracțională a avut două etape-cheie:
- În anul 2001, firma Argirom Internațional, condusă de Iosif Armaș, a împrumutat aproape 10 milioane de kilograme de zahăr din rezerva de stat, cu drept de vânzare și obligația de returnare în 180 de zile. Zahărul nu a mai fost returnat.
- Cu banii obținuți din vânzarea zahărului, firma Argirom a cumpărat la prețuri modice majoritatea clădirilor istorice din centrul stațiunii Băile Herculane, unele evaluate ulterior la milioane de euro.
„Cu acei bani, s-a cumpărat aproape întreaga stațiune. Clădiri de patrimoniu, monumente istorice, hoteluri cu valoare arhitecturală inestimabilă au trecut din patrimoniul public în cel privat, prin intermediul unor inginerii financiare dubioase”, declara în 2016 Alex Florența, pe atunci procuror-șef DIICOT Timișoara, astăzi procuror general al României.
Conform sentinței, statul român reintră în posesia următoarelor imobile din Băile Herculane:
- Complexul Hotelier Hercules
- Hotelurile Diana, Roman, Afrodita, Ferdinand, Minerva
- Băile termale Apollo, Hebe, Neptun, Venera, Diana
- Sanatoriile pentru militari (Pavilioanele 3, 4, 5)
- Cazinoul Băile Herculane
- Stație pompe Neptun, bazin apă, spital pentru ofițeri
- Terenuri și păduri în Domogled, Cerna și Grota Haiducilor
Este prima decizie din ultimii 30 de ani prin care statul reușește să recupereze în instanță un număr atât de mare de imobile istorice.
Băile Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa, a cunoscut în ultimele două decenii un declin accentuat. După privatizările controversate din anii 2000, clădirile au fost lăsate în paragină, fiind implicate în litigii, vândute fictiv sau blocate de proceduri de insolvență.
Prin această decizie, statul român are acum posibilitatea reală de a redeschide, reabilita și reintroduce în circuitul turistic una dintre cele mai valoroase stațiuni termale din Europa Centrală.
Decizia Curții de Apel Timișoara nu este definitivă. Avocații inculpaților au anunțat deja că vor face apel, iar cazul va ajunge pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În paralel, autoritățile trebuie să identifice modalități legale și transparente de reintrare în posesia efectivă a clădirilor, multe dintre ele fiind deteriorate, vandalizate sau ocupate abuziv.
Cazul Băile Herculane devine astfel un precedent important în jurisprudența românească, arătând că este posibilă confiscarea extinsă a bunurilor obținute ilegal, chiar și la ani buni de la comiterea faptelor.
Dacă decizia va rămâne definitivă, ar putea deschide calea unor acțiuni similare în stațiuni precum Borsec, Covasna sau Govora, unde au existat privatizări suspecte.
