Judecătorii și procurorii membri CSM au câștigat peste 9,4 milioane lei în 2024. Analiză completă a veniturilor, pensiilor speciale și controverselor privind independența financiară a magistraților.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței justiției, a devenit tot mai frecvent subiect de controverse publice. Una dintre cele mai sensibile teme este aceea a pensiei speciale a magistraților, în contextul în care 16 membri CSM cumulează venituri totale de peste 9,4 milioane de lei anual, echivalentul a aproape 2 milioane de euro.
La o medie de peste 587.000 lei anual per membru CSM, magistrații care conduc sistemul judiciar din România încasează sume care împreştie o aură de castă îlitei judiciare.
Potrivit datelor INS, salariul mediu net anual în România este de aproximativ 65.000 de lei. Astfel, cel mai bine plătit magistrat din CSM, Daniel Grădinaru, încasează de 16 ori mai mult.
Ierarhia veniturilor arată astfel:
- Daniel Grădinaru (judecător) – 1.039.668 lei/an
- Denisa-Angelica Stănișor (judecător) – 1.024.574 lei/an
- Narcis Erculescu (judecător) – 664.667 lei/an
- Claudiu-Marian Drăgușin (judecător) – 622.745 lei/an
- Gheorghe-Liviu Odagiu (judecător) – 599.109 lei/an
- Alin-Vasile Ene (judecător) – 571.036 lei/an
- Elena-Raluca Costache (președintele CSM) – 568.512 lei/an
- Ioan Sas (avocat, societate civilă) – 562.202 lei/an
- Ramona-Grațiela Milu (judecător) – 554.472 lei/an
- Mihaela-Laura Radu (judecător) – 549.242 lei/an
… și lista continuă cu sume comparabile pentru ceilalți membri.
Conform propriilor declarații, membrii CSM consideră aceste venituri nu doar justificate, ci esențiale pentru garantarea „independenței financiare a justiției”. Totuși, pozițiile publice ale unor oficiali ai guvernului, precum vicepremierul Oana Gheorghiu, care a calificat pensiile speciale drept un „sistem piramidal de tip Caritas”, au generat un val de reacții dure.
CSM a formulat plângere penală împotriva acesteia pentru presupuse „atacuri la o putere constituțională”, acuzând-o de incitare la ură și discriminare. Această decizie, fără precedent, marchează un posibil conflict constituțional.
Pe lângă venituri salariale, membrii CSM înregistrează conturi bancare de sute de mii de lei, terenuri, case, apartamente, bijuterii și tablouri, iar unii conduc autoturisme de lux. Câțiva primesc inclusiv diurne pentru deplasare, deși locuiesc în București.
Spre exemplu, Daniel Grădinaru are patru autoturisme, un apartament în Capitală și o vilă în Chiajna. Are în conturi 91.000 euro și 110.000 lei. De asemenea, mai încasează deconturi externe de sute de dolari/an.
Pozițiile magistraților față de pensiile speciale arată o solidaritate clară împotriva oricărei reforme:
- Denisa Stănișor a spus: „CSM are obligația de a respinge orice proiect ce tinde să reducă pensiile speciale”.
- Alin Ene: „Pensia specială este o garanție constituțională, nu un privilegiu”.
- Mihaela Radu: „Magistrații nu se formează în 6 luni ca parlamentarii”.
Totuși, au existat voci moderate precum Ramona-Grațiela Milu, care a recunoscut că pensia nu ar trebui să depășească salariul și a cerut reglementări clare.
Veniturile din justiție nu sunt o temă doar fiscală. Ele reflectă modul în care statul român prioritizează resursele publice. În contextul unui sistem sanitar subfinanțat, a pensiilor mici și a subdezvoltării infrastructurii, cheltuielile uriașe cu pensii speciale și salarii de top devin un subiect cu puternică încărcătură emoțională și politică.
CSM este perceput tot mai mult ca o instituție ruptă de realitatea socială, încărcată de protecție corporatistă față de membrii săi, mai ales în contextul unor decizii controversate ale instanțelor.
Deși Curtea Constituțională a restricționat accesul publicului la declarațiile de avere, informațiile disponibile arată că sistemul se autoconservă prin avantaje financiare imense. Disputa dintre Guvern și CSM nu este doar despre bani, ci despre viitorul statului de drept și despre încărcătura morală a privilegiilor într-o societate cu nevoi sociale acute.
Cu venituri cumulate de 9,4 milioane lei/an, membrii CSM sunt simbolul unui sistem care refuză reforma, dar pretinde protecție constituțională totală.
Articol integral pe Libertatea
