Conferința de presă anunțată de Curtea de Apel București (CAB) menită să răspundă criticilor declanșate de documentarul Recorder despre mecanismele interne ale justiției, a început cu o scenă neașteptată.
Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secția I Penală, a intervenit înaintea președintei instanței și a lansat acuzații directe la adresa conducerii CAB, spunând că magistrații sunt „terorizați cu acțiuni disciplinare” și că afirmațiile colegului său Laurențiu Beșu sunt „în întregime adevărate”.
Declarațiile ei au schimbat complet tonul conferinței, transformată rapid într-un spațiu de confruntare publică între conducerea instanței și propriii judecători.
Judecătoarea Moroșanu, cu 26 de ani de experiență în magistratură, a vorbit direct și fără ezitare. A spus că a venit „în sprijinul colegului Beșu”, protagonist al documentarului Recorder, și că presiunile interne asupra judecătorilor sunt reale.
„Tot ce a declarat colegul Laurențiu Beșu este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută în niciun fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată.”
A mai precizat că nu are legături cu servicii secrete și că a fost „toată viața magistrat”. Declarațiile ei au fost întâmpinate cu aplauze din sală, unde se aflau mai mulți judecători de la CAB, un detaliu rar într-un context atât de tensionat.
Intervenția a obligat-o pe președinta Curții, Liana Arsenie, să-și reformuleze discursul și să încerce preluarea controlului într-o conferință pe care chiar instanța o convocase.
După momentul Moroșanu, președinta Liana Arsenie a cerut ton calm și verificarea faptelor. A insistat că multe dintre acuzațiile apărute în spațiul public sunt „mistificări” și a cerut organismelor abilitate să verifice tot ce se afirmă.
Totuși, pe măsură ce jurnaliștii au pus întrebări punctuale, tensiunea a crescut. Multe dintre răspunsurile conducerii instanței au lăsat loc de interpretări sau au fost refuzate.
Întrebată de ce a înlocuit un judecător într-un dosar sensibil, Arsenie a spus doar:
„Înlocuirea în complet se face strict în condițiile regulamentului de ordine interioară.”
Nu a detaliat însă prevederile din regulament, deși jurnaliștii au insistat.
Jurnaliștii au întrebat și dacă există schimbări de complet care au dus la achitări sau încetări de proces în cazuri cu inculpați mai puțin cunoscuți.
Arsenie a răspuns:
„Sunt mii de oameni achitați în fiecare an. Soluțiile vin după administrarea probelor. Judecătorii sunt independenți.”
Întrebată dacă va cere verificări ale modului în care se împart dosarele, președinta CAB a vorbit în principal despre problemele logistice:
„Suntem cea mai mare instanță din țară, cu cele mai complexe cauze. Avem deficit major de personal, judecători și grefieri. Trebuie să gestionăm presiunea media cu resurse tot mai mici.”
O altă întrebare dificilă: de ce CAB nu ține cont de hotărârea CJUE privind prescripția?
„Ar însemna să încălcăm prescripțiile legale interne. Instanța nu poate da dispoziții completelor. Judecătorul decide independent.”
Pe măsură ce întrebările au continuat, președinta a devenit tot mai rezervată. Momentul culminant a venit atunci când jurnaliștii au întrebat dacă fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, știa sau nu sentința într-un dosar cu o lună înainte de pronunțare.
Arsenie a spus:
„Nu eram titulara completului. Am intrat în urma divergenței. Nu am simțit presiune. Am aflat ulterior de declarația ministrului.”
Când jurnaliștii i-au cerut să continue răspunsurile „din respect pentru cetățeni”, președinta CAB a încercat să închidă conferința. În sală s-au auzit proteste privind lipsa de transparență.
În a doua parte a conferinței, conducerea CAB a prezentat pe larg poziția oficială privind cazurile menționate în documentarul Recorder.
Arsenie a explicat că schimbările de complet au fost determinate de promovări și de echilibrarea volumului de activitate. A insistat că deciziile au avut cauze obiective, nu intervenții interne.
Într-un dosar de trafic de influență, CAB a intrat în divergență privind competența instanței. Dosarul a fost repartizat aleatoriu după decizia instanței superioare.
Conducerea CAB a spus că a „salvat” dosarul de la prescripție și că Pleșu a depășit limitele sesizării atunci când a atribuit procurorilor fapte penale.
Arsenie a prezentat pe larg situația, acuzând-o pe Panioglu de conduită necorespunzătoare, inclusiv violență fizică și verbală, dar și de obținerea ilegală a unei chirii decontate de stat.
În final, conducerea CAB a vorbit despre o „sincronizare periculoasă” între acuzațiile unor magistrați și presiunea publică asupra DNA și CAB.
„Justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă. Vedem o campanie de linșare mediatică. Cine beneficiază de delegitimarea DNA și CAB?”
Arsenie a susținut că atacurile apar exact în perioada în care DNA finalizează dosare importante, iar scopul ar fi crearea unui teren pentru contestarea viitoarelor soluții.
Toată această tensiune vine după publicarea documentarului Recorder, care analizează mecanismele care afectează independența justiției și modul în care anumite grupuri ar influența deciziile din instanțe.
Judecătorul Laurențiu Beșu, participant în documentar, a vorbit cu nume și exemple despre probleme interne. Conducerea CAB a calificat public declarațiile sale drept „denigratoare” și „fără acoperire”. Intervenția Ralucăi Moroșanu a schimbat însă complet dinamica, confirmând afirmațiile colegului și aducând în prim-plan o fractură internă care nu mai poate fi ignorată.
În București și Cluj-Napoca, sute de oameni au ieșit miercuri seara în stradă pentru a cere o justiție independentă. Printre scandări:
-
„Vrem dreptate, nu imunitate”
-
„Magistrați independenți, nu obedienți”
-
„Justiție, nu mafie”
-
„Legea e pentru toți”
Protestele arată că tema independenței justiției nu e doar tehnică, ci profund legată de încrederea publicului în stat.
Conferința de presă a Curții de Apel București, gândită ca o intervenție fermă pentru recâștigarea credibilității, a scos la lumină tensiuni mult mai mari decât se anticipa. Intervenția Ralucăi Moroșanu a arătat că nemulțumirile din interiorul instanței nu sunt izolate, iar reacția publică arată o societate care urmărește atent ce se întâmplă în sistemul judiciar.
Pentru CAB, miza este recuperarea încrederii. Pentru magistrați, miza este independența reală. Iar pentru cetățeni, miza este o justiție care funcționează fără frică și fără influențe ascunse.
Sursa foto: Inquam Photos / Gyozo Baghiu
