Un moment neobișnuit a atras atenția joi, în cadrul conferinței extraordinare organizate de Curtea de Apel București (CAB). Vicepreședinta instanței, Ionela Tudor, a părăsit brusc prezidiul după ce i-a șoptit președintei Curții, Liana Arsenie, că „o sună Lia”. După mai puțin de un minut, s-a întors purtând pe telefon ceea ce părea să fie un răspuns pregătit la o întrebare adresată anterior președintei. Ulterior, s-a sugerat că interlocutoarea ar fi fost chiar șefa Înaltei Curți, Lia Savonea.
Episodul ridică întrebări privind modul în care instituțiile comunică în situații publice și, mai ales, asupra independenței mesajelor transmise în numele justiției. În același timp, reacțiile ulterioare ale celor implicate încearcă să calmeze speculațiile.
Conferința a fost organizată în grabă, pe fondul intensificării controversei publice legate de câteva dosare sensibile. La prezidiu s-au aflat președinta CAB, Liana Arsenie, vicepreședinta Ionela Tudor și judecătoarea Domnica Adomniței.
Pe finalul întâlnirii, un reporter HotNews a readus în discuție un episod vechi: momentul în care fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat public achitarea soțului fostei șefe DIICOT, cu două luni înainte ca instanța să își pronunțe verdictul. Sentința respectivă fusese dată într-un complet în care s-a aflat și actuala președintă a CAB, Liana Arsenie. La momentul respectiv, Predoiu fusese acuzat că ar fi avut informații în avans despre hotărârea instanței.
Întrebarea reporterului a vizat modul în care instanța a perceput episodul și dacă existaseră presiuni sau indicii de influență politică asupra completului.
La scurt timp după ce întrebarea a fost formulată, camerele au surprins cum Ionela Tudor se uită insistent la telefon, ca și cum ar fi primit un mesaj. Apoi s-a aplecat spre președinta Arsenie și i-a șoptit:
„Mă sună Lia… Mă sună Lia, mă duc să vorbesc.”
Președinta a încuviințat, iar vicepreședinta a părăsit sala.
Ieșirea a părut neobișnuită, mai ales că întrebările adresate instanței erau încă în curs. În mod obișnuit, reprezentanții unei instituții nu părăsesc masa prezidiului pentru comunicări externe în timpul unei conferințe oficiale.
La nici un minut, judecătoarea Tudor a revenit și i-a arătat președintei ecranul telefonului. Microfoanele au surprins din nou un mesaj șoptit:
„Este exclus… Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, să fi sugerat…”
Imediat după ce a consultat telefonul, președinta Arsenie și-a reluat răspunsul public:
„Instanța nu a simțit că ar fi sugerat vreodată cineva, ceva.”
Patru minute mai târziu, Liana Arsenie a întrerupt conferința și a refuzat să mai răspundă la alte întrebări.
Secvența filmată a devenit rapid virală, iar momentul a fost interpretat ca o posibilă intervenție externă în modul în care instanța a ales să comunice public.
Contactată de G4Media, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, a negat orice implicare în formularea răspunsurilor din conferință. Aceasta a explicat că fusese contactată anterior de un jurnalist cu o întrebare legată de dosarul Vanghelie și că a direcționat mesajul către purtătorul de cuvânt al CAB.
„Un coleg de-al dvs din presă m-a întrebat dacă eram la Curtea de Apel București când s-a judecat dosarul Vanghelie. I-am spus să întrebe în conferința de presă de la CAB și i-am direcționat mesajul către doamna judecător Ionela Tudor. În acest context m-a sunat doamna Tudor.”, a declarat Savonea.
Explicația ei sugerează că discuția ar fi avut loc strict în legătură cu o întrebare procedurală, nu cu răspunsul despre episodul Predoiu.
La rândul său, vicepreședinta Ionela Tudor a transmis:
„Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție mi-a direcționat o întrebare vizând dosarul Vanghelie și m-a rugat să clarificăm noi.”
Judecătoarea nu a făcut însă referire directă la conținutul mesajului arătat președintei și nici la legătura cu întrebarea despre Cătălin Predoiu, lăsând loc de interpretări.
Momentul a devenit subiect de discuție pentru mai mulți magistrați și jurnaliști din domeniul juridic din trei motive clare:
1. Comunicarea în timp real cu șefa Înaltei Curți
Este neobișnuit ca, în timpul unei conferințe oficiale, un membru al conducerii unei instanțe să plece pentru a vorbi cu președinta altei instanțe, mai ales cu cea mai înaltă autoritate judiciară din țară.
2. Redarea imediată a unui mesaj ca răspuns public
Faptul că mesajul primit pe telefon a fost folosit ca formulare a poziției oficiale a CAB ridică întrebări privind independența comunicării instituționale.
3. Întreruperea bruscă a conferinței
Decizia de a opri discuția exact la câteva minute după episod a alimentat percepția că situația a scăpat de sub controlul organizatorilor.
Experți consultați de publicații juridice au comentat că situația arată lipsă de coordonare și de pregătire:
-
Un reprezentant al unei instanțe nu ar trebui să ceară sau să primească în direct indicații de la o altă instituție.
-
Clarificările ar trebui discutate înainte de conferință, nu în timpul ei.
-
Reacțiile spontane la telefon pot fi interpretate ca forme de influență, chiar dacă nu sunt.
Astfel de episoade, spun specialiștii, pot afecta credibilitatea unor instituții deja supuse la presiune publică.
Evenimentul a generat un val de reacții pe rețelele sociale și în presa națională. Tema centrală: transparența și independența justiției.
Chiar dacă explicațiile oficiale sugerează o coincidență și o simplă neînțelegere, percepția publică rămâne fragilă. Episodul este încă analizat în contextul tensiunilor istorice dintre sistemul judiciar și factorul politic.
Conferința de presă de la Curtea de Apel București, organizată pentru a clarifica subiecte sensibile, s-a transformat într-un moment care ridică și mai multe întrebări. Comunicarea într-o instituție-cheie a justiției trebuie să fie coerentă, transparentă și lipsită de intervenții externe, mai ales în fața presei.
Până acum, explicațiile Ionelei Tudor și ale Liei Savonea au încercat să calmeze reacțiile. Totuși, episodul rămâne unul dintre cele mai discutate momente ale anului în ceea ce privește justiția românească, iar modul în care instituțiile vor gestiona comunicarea de aici înainte va fi atent monitorizat.
