Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat o decizie istorică pentru justiția română și pentru statutul magistraților în societățile democratice.
Fostul judecător Cristi Danileț a câștigat definitiv procesul intentat statului român, după ce Marea Cameră a CEDO a constatat, cu o majoritate de 10 voturi la 7, încălcarea articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea de exprimare.
Este finalul unui litigiu început în urmă cu peste șase ani și o înfrângere clară pentru ceea ce Danileț și susținătorii săi au numit constant „sistemul Savonea” – o rețea de decizie și influență din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a dominat o perioadă lungă relația dintre puterea judecătorească, politică și societate.
Hotărârea Marii Camere este definitivă și obligatorie pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România. Judecătorii europeni au stabilit fără echivoc că sancționarea lui Cristi Danileț pentru postări pe Facebook a reprezentat o ingerință nejustificată în dreptul său la liberă exprimare.
Potrivit avocatei Nicoleta Popescu, cea care l-a reprezentat pe Danileț la Strasbourg, decizia stabilește un standard european clar:
magistrații, deși supuși unei obligații de rezervă, au dreptul să se exprime public, inclusiv pe rețelele sociale, atunci când discută subiecte de interes general.
Este una dintre cele mai importante clarificări jurisprudențiale ale CEDO privind statutul judecătorilor și procurorilor în spațiul public.
Totul a pornit în ianuarie 2019, pe fondul asaltului politic al guvernării PSD asupra legilor Justiției. Cristi Danileț, cunoscut pentru pozițiile sale publice ferme în apărarea statului de drept, a publicat două postări pe Facebook.
În prima, a distribuit un interviu cu procurorul Claudiu Sandu (astăzi vicepreședinte CSM), în care acesta critica dur modificările legislative promovate de PSD. Danileț a adăugat un comentariu devenit celebru:
„Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație”.
CSM a considerat expresia indecentă și incompatibilă cu statutul de magistrat.
A doua postare era și mai simplă: Danileț a citat articolul 118 din Constituția României, referitor la rolul Armatei în garantarea democrației constituționale. Fără comentarii suplimentare.
Cu toate acestea, CSM a interpretat citatul drept o instigare la revoltă armată împotriva autorităților publice.
În 2019, CSM, condus atunci de Lia Savonea, a decis sancționarea lui Cristi Danileț prin reducerea salariului cu 5% pentru două luni. Deși sancțiunea era financiar minoră, miza era una de principiu: dreptul magistraților de a vorbi public despre derapajele puterii politice.
Danileț a contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă în mai 2020 contestația i-a fost respinsă. În acel moment, singura cale rămasă era CEDO.
În februarie 2024, un complet de șapte judecători ai CEDO i-a dat dreptate lui Danileț, constatând încălcarea articolului 10. Fostul judecător nu a cerut despăgubiri, considerând că recunoașterea încălcării drepturilor sale este suficientă.
Cazul ar fi putut să se încheie aici. Statul român nu pierdea bani, doar credibilitate. Însă Guvernul României a decis să atace hotărârea la Marea Cameră, cea mai înaltă instanță a Curții.
Potrivit surselor, CSM a exercitat presiuni puternice pentru ca verdictul să fie contestat. Decizia finală a aparținut Guvernului Ciolacu, cu Luminița Odobescu ministru de Externe la acel moment.
Cazul Danileț a scos la iveală alianțe surprinzătoare. Mai multe organizații au depus memorii „amicus curiae” în sprijinul Guvernului, nu al magistratului sancționat:
-
Transparency International România, unde figurează Victor Alistar, actual purtător de cuvânt al Liei Savonea;
-
FACIAS, organizație asociată intereselor lui Dan Voiculescu;
-
Asociația Magistraților din România, care s-a poziționat împotriva unui coleg magistrat.
În plus, CSM a trimis un reprezentant oficial la Strasbourg, judecătorul Claudiu Drăgușin, pentru a susține cauza Guvernului.
De partea cealaltă, Danileț a fost sprijinit de Forumul Judecătorilor din România, condus de judecătorul Dragoș Călin.
Hotărârea finală a Marii Camere a reconfirmat concluziile inițiale:
România a încălcat libertatea de exprimare a lui Cristi Danileț.
Curtea a subliniat că:
-
exprimările sale vizau subiecte de interes public major;
-
nu a existat nicio instigare la violență;
-
sancțiunea nu era „necesară într-o societate democratică”.
Prin această decizie, întregul demers al CSM și al statului român este invalidat.
Decizia CEDO are efecte mult dincolo de cazul Danileț:
-
oferă protecție clară magistraților care critică public derapaje instituționale;
-
limitează drastic posibilitatea CSM de a sancționa opinii incomode;
-
întărește rolul judecătorilor ca actori ai dezbaterii publice, nu simple figuri tăcute.
Este, totodată, o lovitură majoră de imagine pentru conducerea CSM din perioada Savonea și pentru instituțiile care au girat sancționarea.
Cristi Danileț nu a cerut despăgubiri. Nu a obținut bani. A obținut însă ceva mult mai important: o validare internațională a faptului că nu a greșit.
După ani de procese, suspendări și sancțiuni, verdictul de la Strasbourg arată că problema nu a fost Danileț, ci un sistem care a confundat obediența cu neutralitatea.
Pentru justiția română, hotărârea CEDO este o linie de demarcație: înainte și după Danileț. Iar pentru magistrații care încă se tem să vorbească, este un mesaj clar: libertatea de exprimare nu se termină la ușa instanței.
