Un mesaj public fără precedent, semnat de președinții tuturor Curților de Apel din România, a stârnit controverse majore în spațiul public și a readus în prim-plan problema solidarității de castă din sistemul judiciar.
Documentul, transmis în urmă cu două luni, condamna așa-zisul „atac concertat” împotriva judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și, implicit, împotriva președintei instanței supreme, Lia Savonea.
Semnatarii avertizau că orice critică la adresa conducerii ÎCCJ ar reprezenta „o vulnerabilizare a întregului sistem judiciar”. Dincolo de retorica instituțională, investigațiile jurnalistice scot însă la iveală profiluri controversate, venituri impresionante și legături de familie sau politice care ridică semne serioase de întrebare asupra imparțialității și integrității vârfului Justiției.
Nu este prima dată când președinții Curților de Apel reacționează unitar. În iunie 2025, același grup l-a atacat public pe premierul Ilie Bolojan, după ce acesta a declarat că magistrații se pensionează, în medie, la 48 de ani. Reacția a fost virulentă, premierul fiind acuzat de „minciună” și „dezinformare”.
Acest tip de reacție coordonată indică existența unei culturi instituționale închise, în care critica externă este respinsă reflex, iar problemele interne sunt tratate ca atacuri la adresa statului de drept.
Unul dintre cele mai sensibile cazuri este cel al Manuelei Cristina Berceanu, președinta Curții de Apel Craiova. Cu venituri declarate de peste 313.000 de lei anual, aceasta a ajuns recent în centrul atenției după ce soțul său, medicul Costin Berceanu, a fost condamnat simbolic pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor.
Dosarul a fost judecat de o instanță aflată chiar în subordinea Curții de Apel Craiova, condusă de soția inculpatului. Verdictul definitiv a fost pronunțat după un singur termen, într-o viteză rar întâlnită în sistemul judiciar românesc. În alte dosare similare, soluțiile definitive se lasă așteptate ani întregi.
La Curtea de Apel Bacău, Ionela-Diana Pătrașc-Bălan, cu un venit anual de peste 400.000 de lei, conduce o instituție în care și soțul său este judecător. Transferul acestuia la Tribunalul Bacău a fost aprobat de CSM inclusiv pe baza unui punct de vedere favorabil transmis chiar de Curtea de Apel condusă de soția sa.
Situații similare se regăsesc și la:
-
Curtea de Apel Brașov, unde Daniela Niculeasa a declarat venituri de peste 270.000 de lei, iar soțul, procuror DIICOT, a depășit 360.000 de lei;
-
Curtea de Apel București, condusă de Liana Nicoleta Arsenie, unde onorariile soțului – expert contabil pentru instanțe – s-au dublat după numirea acesteia în funcție.
Aceste cazuri indică un sistem în care funcțiile-cheie se concentrează în interiorul acelorași familii, iar independența reală devine greu de demonstrat.
La Iași, fosta președintă a Curții de Apel, Diana-Mihaela Cheptene-Micu, a declarat venituri de peste 337.000 de lei, în timp ce soțul său lucra la o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Acesta a dat în judecată instituția pentru mărire de salariu, iar cererea de strămutare a procesului – invocând lipsa de imparțialitate – a fost respinsă de o instanță subordonată chiar soției sale.
Mai mult, fratele acesteia a fost angajat ca grefier la Curtea de Apel Iași, transferul fiind facilitat de actuala conducere a instanței.
Un alt nume-cheie este Dana Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, care în 2019 era la un pas de a deveni ministru al Justiției. Procedura de demisie din magistratură nu a fost finalizată, iar ulterior, cu sprijinul Liei Savonea – pe atunci șefa CSM – Gîrbovan a revenit fără consecințe în sistem.
Veniturile sale anuale declarate se ridică la aproximativ 384.000 de lei, o sumă care plasează funcția de președinte de Curte de Apel în rândul celor mai bine plătite poziții din sectorul public.
Coincidențele nu se opresc aici. Mai mulți semnatari ai comunicatului de sprijin pentru Lia Savonea au fost ulterior promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție. Printre ei:
-
Paul Mihail Frățilescu, fost președinte al Curții de Apel Ploiești;
-
Ioana Delia Lucaci, fostă șefă a Curții de Apel Târgu Mureș, selectată ulterior într-un complet de cinci judecători, esențial pentru marile dosare de corupție.
Aceste promovări alimentează suspiciunea că loialitatea instituțională este recompensată, iar critica internă este descurajată.
La Curtea de Apel Timișoara, Maria Cristina Dica a declarat venituri de peste 630.000 de lei, incluzând restanțe salariale. Soțul său, Nelu Dica, are un trecut complex în afaceri, politică și administrație publică, cu legături directe cu Sorin Grindeanu, actual lider PSD, și cu structuri din zona vamală.
Această suprapunere între Justiție, afaceri și politică ridică probleme sistemice, nu simple excepții.
Analiza declarațiilor de avere arată că președinții Curților de Apel sunt printre cei mai bine plătiți bugetari din România, cu venituri anuale ce depășesc frecvent 350.000 – 500.000 de lei. La acestea se adaugă veniturile soților, indemnizații, restanțe salariale și beneficii conexe.
În acest context, mesajul colectiv de sprijin pentru Lia Savonea nu mai apare doar ca un gest de solidaritate instituțională, ci ca o manifestare de autoapărare a unui sistem privilegiat, închis față de critică și reformă.
Cazurile prezentate conturează imaginea unei Justiții în care puterea, banii și relațiile personale se intersectează periculos. Sprijinul acordat Liei Savonea de către președinții Curților de Apel nu poate fi analizat izolat, ci în contextul unei rețele complexe de interese, promovări și beneficii reciproce.
În lipsa unei transparențe reale și a unui control public autentic, riscul este ca încrederea cetățenilor în actul de justiție să fie erodată, iar principiul independenței să rămână doar o formulă declarativă.
Articol integral pe Libertatea
