Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri o declarație care a stârnit reacții puternice pe scena politică și diplomatică: România ar trebui să fie dispusă să plătească un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent al unui nou organism internațional de securitate, Consiliul de Pace, inițiat de fostul președinte american Donald Trump.
„Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate”, a afirmat Grindeanu, subliniind că România trebuie să privească această inițiativă prin prisma parteneriatului strategic cu Statele Unite și a contextului geopolitic extrem de volatil din regiune.
Declarația a fost făcută într-o intervenție la Antena 3 CNN, fiind ulterior preluată de agențiile de presă. Liderul PSD a insistat că decizia trebuie analizată rapid și asumat, fără tergiversări birocratice, având în vedere mizele de securitate națională.
Inițiativa „Board of Peace” – sau Consiliul de Pace – este un proiect diplomatic promovat de Donald Trump după revenirea sa în prim-planul politicii externe americane. Potrivit documentelor citate de Reuters, aproximativ 60 de state au fost invitate să se alăture acestui organism, care își propune să contribuie la soluționarea conflictelor majore la nivel global, începând cu războaiele din Ucraina și Fâșia Gaza.
Consiliul ar urma să funcționeze ca o platformă de negociere și mediere, complementară structurilor existente precum ONU sau OSCE. Elementul care a generat controverse este însă condiția financiară: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc un miliard de dolari, sumă ce le-ar asigura statutul de membru permanent și influență sporită în deciziile organismului.
În intervenția sa publică, Sorin Grindeanu a argumentat că România trebuie să privească suma cerută nu ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiție strategică.
„Vorbim despre partenerul strategic, principalul furnizor de securitate. Dacă vrem să fim la masa deciziilor, nu doar să le acceptăm ulterior, trebuie să ne asumăm și costurile”, a spus liderul PSD.
Grindeanu a subliniat că, în contextul războiului de la granițele României și al instabilității din Orientul Mijlociu, securitatea a devenit o prioritate absolută. Din această perspectivă, un miliard de dolari ar reprezenta un preț justificat pentru accesul la un mecanism global de decizie în materie de pace și securitate.
Liderul PSD a precizat că o astfel de decizie nu poate fi luată unilateral și că Nicusor Dan trebuie să se consulte cu partenerii europeni înainte de a formula o poziție oficială a României.
„Eu cred că până acum a acționat bine președintele. Este normal să existe consultări cu ceilalți lideri ai Uniunii Europene, pentru a vedea dacă există o abordare comună”, a explicat Grindeanu.
Totuși, acesta a avertizat că faza de analiză nu trebuie să se prelungească excesiv. „După analiză, trebuie să ne exprimăm rapid. Din punctul meu de vedere, România ar trebui să se exprime pozitiv”, a adăugat liderul social-democrat.
Propunerea a deschis imediat o dezbatere aprinsă privind impactul asupra bugetului de stat. Un miliard de dolari înseamnă echivalentul a peste 0,3% din PIB-ul României și o sumă comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere-cheie.
Criticii ideii susțin că România are deja angajamente majore în cadrul NATO, unde alocă peste 2,5% din PIB pentru Apărare, și că orice contribuție suplimentară trebuie atent cântărită. În plus, există întrebări legate de transparența și eficiența noului Consiliu de Pace, precum și de raportarea acestuia la structurile internaționale consacrate.
De cealaltă parte, susținătorii inițiativei afirmă că statutul de membru permanent într-un astfel de organism ar oferi României o vizibilitate diplomatică fără precedent și ar consolida relația strategică cu Washingtonul.
Discuția despre Consiliul de Pace vine într-un moment în care România își redefinește poziția în arhitectura de securitate regională. Războiul din Ucraina a transformat Marea Neagră într-o zonă de interes strategic major, iar Bucureștiul caută să joace un rol mai activ în deciziile de securitate.
Intrarea într-un organism global inițiat de Donald Trump ar putea fi interpretată și ca un semnal politic, mai ales în contextul relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană. De aceea, consultarea cu liderii europeni devine esențială pentru a evita percepția unei rupturi sau a unei alinieri exclusive la agenda americană.
Până în acest moment, opoziția nu a formulat o poziție unitară. Surse politice anticipează însă critici dure din partea partidelor care vor acuza PSD de populism sau de asumarea unor cheltuieli uriașe fără o dezbatere publică reală.
În același timp, tema securității are un potențial ridicat de consens național, mai ales în contextul amenințărilor externe. Tocmai de aceea, declarația lui Sorin Grindeanu ar putea deschide o discuție mai amplă despre cât este dispusă România să plătească pentru a avea un cuvânt greu de spus în politica globală de securitate.
Propunerea de a aloca un miliard de dolari pentru Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump nu este doar o chestiune financiară, ci un test de viziune strategică pentru România. Declarațiile lui Sorin Grindeanu arată o orientare clară spre asumarea unui rol mai activ pe scena internațională, chiar și cu costuri semnificative.
Rămâne de văzut dacă președintele Nicușor Dan, Guvernul și Parlamentul vor converge către o poziție comună și dacă România va decide să joace în „liga mare” a deciziilor globale de securitate. Cert este că mesajul transmis de liderul PSD este unul tranșant: securitatea nu are preț, iar deciziile trebuie luate rapid.
