Fosta procuroare DNA Laura Deriuș lansează o acuzație extrem de gravă la adresa conducerii Ministerului Public.
Aceasta susține că, cu aproximativ o lună înainte de apariția investigației Recorder despre presiunile din Justiție, i s-ar fi propus, „de la nivelul Procurorului General”, o oportunitate de avansare profesională, într-un context pe care îl interpretează drept o încercare de a o reduce la tăcere.
Afirmațiile au fost făcute public vineri seara, în cadrul emisiunii „Special B1”, moderată de Nadia Ciurlin, și vin să completeze seria de dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra magistraților incomozi, într-un moment de maximă tensiune pentru credibilitatea Justiției române.
Laura Deriuș nu este un nume necunoscut în spațiul public. Fosta procuroare DNA s-a remarcat prin denunțarea presiunilor exercitate de superiori în dosare sensibile, inclusiv printr-un demers fără precedent la Palatul Cotroceni, unde a reclamat blocaje, imixtiuni și tentative de influențare a activității sale profesionale.
Spre deosebire de alte voci critice din sistem, Deriuș susține că toate afirmațiile sale sunt susținute de documente, proceduri și înscrisuri, nu doar de relatări verbale sau „povești” transmise informal.
„Dacă aveam convingerea că sunt un caz izolat, nu aș fi luptat. Nu aș fi evidențiat aceste aspecte”, a declarat ea, subliniind că presiunile erau omniprezente, iar tăcerea multor colegi a permis perpetuarea acestor practici.
Elementul central al noilor acuzații îl reprezintă invitația primită de Laura Deriuș la o discuție „la nivel de procuror general”, cu aproximativ o lună înainte ca Recorder să publice materialul său despre starea Justiției.
În acea perioadă, jurnaliștii Recorder trimiteau solicitări oficiale către procurori și judecători, cerând puncte de vedere despre presiunile din sistem. Coincidența temporală este, în opinia Laurei Deriuș, esențială.
„Am fost invitată să discut despre o oportunitate profesională. La momentul respectiv nu am înțeles de ce mi se oferă. După apariția materialului Recorder, am înțeles miza”, a spus ea.
Procuroarea nu a dorit să precizeze ce funcție i-ar fi fost propusă, subliniind că a refuzat din start orice discuție despre avansări, tocmai pentru că nu era interesată de beneficii personale, ci de clarificarea problemelor de fond din sistem.
Deși Laura Deriuș nu îl numește direct în fragmentul difuzat pe post, referirea la „nivelul Procurorului General” îl plasează implicit în centrul controversei pe Alex Florența, actualul Procuror General al României.
Până la acest moment, nu există o reacție publică oficială din partea Procurorului General sau a Ministerului Public cu privire la acuzațiile lansate de fosta procuroare DNA.
Absența unui răspuns ridică însă întrebări suplimentare, în special în contextul în care independența magistraților reprezintă un pilon fundamental al statului de drept și un criteriu esențial în evaluările europene privind Justiția din România.
Un aspect important evidențiat de Laura Deriuș este alternanța dintre presiuni și oferte aparent binevoitoare. Potrivit acesteia, blocajele din activitate, imixtiunile în dosare și propunerile de „oportunități profesionale” nu ar fi fost întâmplătoare, ci parte dintr-un mecanism informal de control.
„Aspectele legate de imixtiuni și de blocaj au fost alternative cu diverse propuneri, oportunități profesionale care mi s-au propus succesiv”, a explicat fosta procuroare.
Mesajul implicit, sugerează ea, ar fi fost unul clar: acceptarea unei avansări în schimbul tăcerii sau, cel puțin, al retragerii din spațiul public.
Dezvăluirile Laurei Deriuș sunt relevante nu doar ca episod individual, ci ca simptom al unei probleme sistemice. Dacă afirmațiile se confirmă, ele ar indica existența unor practici care subminează grav:
-
independența procurorilor;
-
transparența decizională din Ministerul Public;
-
încrederea publicului în actul de justiție.
Mai mult, faptul că propunerea ar fi venit într-un moment-cheie, înaintea publicării unei investigații jurnalistice, ridică suspiciuni legate de modul în care conducerea sistemului reacționează la riscurile de imagine.
Cazul scoate din nou în evidență rolul esențial jucat de Recorder în aducerea la lumină a problemelor structurale din Justiție.
Faptul că simpla trimitere a unor solicitări jurnalistice ar fi declanșat reacții la nivel înalt sugerează sensibilitatea extremă a subiectului și vulnerabilitatea instituțională în fața dezvăluirilor publice.
Laura Deriuș a mai subliniat un aspect delicat: mulți magistrați aleg să plece „de bună voie”, fără a face publice motivele reale ale retragerii lor. În lipsa documentelor și a unor voci dispuse să vorbească, sistemul rămâne opac, iar practicile discutabile continuă.
„Cunosc multe cazuri în care colegii au înțeles să plece de bună voie, iar aspectele care stau la baza acelor plecări nu sunt evidențiate de înscrisuri”, a afirmat ea.
Deocamdată, acuzațiile Laurei Deriuș rămân neclarificate oficial. Ele ar putea genera însă:
-
solicitări de explicații în CSM;
-
sesizări parlamentare;
-
sau chiar investigații interne, dacă presiunea publică va crește.
Într-un stat de drept funcțional, astfel de afirmații nu pot fi ignorate, mai ales când vin din partea unui magistrat care și-a asumat public costurile profesionale ale demersului său.
Cazul Laurei Deriuș reprezintă un test de maturitate pentru Justiția română. Nu doar pentru a stabili dacă acuzațiile sunt întemeiate, ci și pentru a demonstra că sistemul are capacitatea de a se auto-curăța și de a proteja magistrații care vorbesc.
Dacă tăcerea va fi răspunsul instituțional, suspiciunile se vor adânci. Dacă, dimpotrivă, vor exista explicații clare și verificări transparente, Justiția ar putea câștiga un capital de încredere extrem de necesar.
