România face un pas major în consolidarea securității pe flancul estic al NATO, prin integrarea unor proiecte-cheie de infrastructură rutieră în mecanismele europene dedicate mobilității militare.
Autostrăzile A7 – Autostrada Moldovei și A8 – Autostrada Unirii nu mai sunt doar investiții de dezvoltare regională, ci devin elemente strategice cu rol dual, civil și militar, finanțate prin Programul SAFE.
Potrivit datelor oficiale, România va beneficia de 4,2 miliarde de euro pentru construirea și adaptarea unor segmente esențiale din A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și A8 (Moțca – Iași – Ungheni), proiecte care vor permite tranzitul rapid al trupelor și tehnicii militare grele, în caz de necesitate, dar care vor avea efecte directe și asupra economiei și conectivității regionale.
Programul SAFE (Security Action for Europe) este unul dintre instrumentele prin care Uniunea Europeană sprijină statele membre în dezvoltarea infrastructurii critice cu relevanță pentru apărare. Accentul este pus pe coridoarele de mobilitate militară, care trebuie să permită deplasarea rapidă a forțelor aliate între state, în special în zonele considerate vulnerabile din punct de vedere geopolitic.
Pentru România, situată la granița estică a UE și în proximitatea războiului din Ucraina, includerea autostrăzilor A7 și A8 în acest mecanism reprezintă o recunoaștere a importanței strategice a regiunii Moldovei.
Finanțarea prin SAFE presupune respectarea unor standarde tehnice specifice, care să permită circulația vehiculelor militare grele, inclusiv tancuri și convoaie logistice. Deși la prima vedere cerințele par complexe, autoritățile române susțin că normele naționale sunt deja, în mare parte, compatibile cu standardele NATO.
Gabriel Budescu, directorul Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), a explicat că provocările sunt mai degrabă de natură procedurală decât tehnică.
„Există o cerință clară ca autostrada să corespundă unui normativ european privind circulația convoaielor militare. Din ce știm, acest normativ se suprapune cu cel românesc. Structura drumurilor proiectate în prezent poate suporta acest tip de trafic, dar vom face verificări riguroase în faza de proiectare și execuție”, a declarat Budescu.
Practic, grosimea stratului de rezistență, structura podurilor și a pasajelor, dar și razele de curbură sau capacitatea nodurilor rutiere vor fi analizate suplimentar pentru a asigura compatibilitatea militară.
Un element de noutate absolută este caracterul transfrontalier al proiectelor, condiție impusă de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor SAFE. Astfel, România nu se oprește la granița de pe Prut.
În cazul A8, proiectul include lucrări pe teritoriul Republicii Moldova, o premieră pentru infrastructura rutieră gestionată de statul român. Este vorba despre reabilitarea a aproximativ 14 kilometri de drum existent, construirea unui segment nou de autostradă de 4,7 kilometri, precum și realizarea unui nod multimodal și a unui drum de legătură.
„A trebuit să demonstrăm clar caracterul transfrontalier al investiției. Acesta este elementul de noutate și provocarea principală, inclusiv din perspectiva legislativă și a recepției lucrărilor”, a explicat directorul CNIR.
Pentru a evita blocajele birocratice, costurile aferente lucrărilor din afara României au fost incluse sub formă de sume forfetare, asumate contractual.
Integrarea A7 și A8 în planurile NATO transformă aceste autostrăzi în axe strategice de mobilitate între Europa Centrală, Marea Neagră, Republica Moldova și, indirect, Ucraina.
Autostrada Moldovei (A7) va asigura legătura rapidă între sudul și nordul regiunii, până la frontiera de la Siret, în timp ce Autostrada Unirii (A8) va conecta estul României cu vestul, dar și cu Chișinăul, prin nodul de la Ungheni.
Pentru a nu pierde finanțarea europeană, România trebuie să respecte un calendar extrem de strict. Toate contractele de execuție trebuie semnate până în 2027, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru 2030.
A8 Moțca – Iași – Ungheni: patru loturi
-
Lot 1 Moțca – Târgu Frumos (27 km)
Constructor desemnat: asocierea Danlin XXL – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta
Valoare: 4,76 miliarde lei
Execuție: 3 ani -
Lot 2 Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) – în licitație
-
Lot 3 Lețcani – Iași (17,7 km) – în licitație
-
Lot 4 Iași – Pod Ungheni (15,47 km) – în licitație
CNIR prioritizează primele două loturi, considerate critice pentru legătura cu A7 și pentru funcționarea centrului operațional de la Podul Iloaiei.
Secțiunea Pașcani – Suceava este derulată de CNAIR și este împărțită în două loturi, ambele câștigate de Grupul UMB.
Ultima secțiune, Suceava – Siret, este proiectată ca drum expres și include, în premieră, lucrări de modernizare pe teritoriul Ucrainei, respectiv 15 km din drumul național M19, până la punctul de frontieră.
Dincolo de dimensiunea militară, aceste autostrăzi vor avea un impact major asupra:
-
dezvoltării economice a Moldovei;
-
atragerii investițiilor;
-
reducerii decalajelor regionale;
-
integrării infrastructurale cu Republica Moldova.
Prin includerea în planurile NATO și finanțarea prin SAFE, A7 și A8 devin infrastructură critică europeană, nu doar proiecte naționale.
Autostrăzile A7 și A8 marchează o schimbare de paradigmă: infrastructura nu mai este doar un instrument de dezvoltare economică, ci și un pilon al securității colective. Pentru România, investițiile de miliarde de euro reprezintă o oportunitate istorică de a-și consolida poziția strategică în regiune și de a demonstra că poate livra proiecte majore, la timp, într-un context geopolitic extrem de sensibil.
