Postul Metropola TV, asociat cu administrația locală din Voluntari și cu primarul Florentin Pandele, a consumat aproximativ 100 de milioane de lei (echivalentul a circa 20 de milioane de euro) din fonduri publice între august 2020 și sfârșitul anului 2025.
În ciuda finanțării consistente, televiziunea a înregistrat pierderi anuale, audiențe reduse și o creștere accelerată a aparatului administrativ. Analize recente arată că modelul de funcționare al postului se bazează aproape exclusiv pe finanțare publică, ridicând întrebări privind eficiența utilizării banilor contribuabililor.
Metropola TV este operată de compania Publivol Creativ SA, controlată în proporție de 99,96% de Consiliul Local Voluntari.
Această structură face ca postul să depindă în mod covârșitor de fonduri provenite din instituții publice. Aproximativ 92% din veniturile societății provin din:
-
Consiliul Local Voluntari
-
instituții subordonate administrației locale
-
entități publice din județul Ilfov
Printre contributorii financiari se numără:
-
Direcția Educație Cultural Sportivă și Identitate Comunitară
-
compania de salubritate Ecovol
-
Consiliul Judetean Ilfov
Prin intermediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, instituție aflată în subordinea CJ Ilfov condus de Hubert Thuma, au fost direcționate fonduri importante către televiziune.
Deși bugetele alocate au fost semnificative, Metropola TV nu a reușit să obțină performanțe relevante pe piața media.
Conform datelor din 2025:
-
ratingul în prime-time a fost de aproximativ 0,05%;
-
în medie, postul a avut circa 8.200 de telespectatori pe minut.
În anii anteriori, situația a fost și mai modestă. În 2022, televiziunea ocupa locul 79 din 81 de posturi monitorizate, cu aproximativ 300 de telespectatori pe oră pe segmentul comercial.
În paralel, rezultatele financiare au fost constant negative:
-
pierdere de 6,5 milioane lei în 2024;
-
pierdere de 3,38 milioane lei până la jumătatea anului 2025.
În ciuda acestor rezultate, numărul angajaților a crescut spectaculos:
-
7 angajați în 2020;
-
162 angajați în 2024.
Această evoluție ridică întrebări privind sustenabilitatea economică a proiectului.
Pe lângă finanțarea locală, Metropola TV a beneficiat și de resurse provenite de la alte instituții ale statului.
În 2023:
-
Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni a acordat 900.000 lei pentru producția unor emisiuni dedicate diasporei.
Tot în același an:
-
Primăria Sectorului 5 a alocat peste 124.000 lei pentru promovarea unor investiții locale prin Centrul Cultural „Ștefan Iordache”.
În 2021 și 2022:
-
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov a transferat peste 4,4 milioane lei pentru mediatizarea patrimoniului cultural, fără organizarea unei licitații publice.
Structura veniturilor indică faptul că televiziunea funcționează aproape exclusiv pe baza fondurilor publice, în absența unor venituri comerciale relevante din publicitate sau abonamente.
Această dependență ridică întrebări privind:
-
eficiența utilizării banilor publici;
-
rolul televiziunii în peisajul media;
-
justificarea investițiilor continue.
În mod obișnuit, sustenabilitatea unui post TV depinde de audiență și de capacitatea de a atrage venituri din piața liberă. În cazul Metropola TV, aceste elemente par secundare față de sprijinul bugetar.
Pe lângă pierderile anuale, compania a acumulat datorii semnificative, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut.
Extinderea echipei și menținerea producției au fost posibile prin:
-
majorări de capital social;
-
granturi nerambursabile;
-
contracte de servicii cu instituții publice.
Acest model de finanțare a permis continuarea activității în ciuda performanțelor economice slabe.
Susținătorii proiectului au argumentat că Metropola TV contribuie la promovarea:
-
culturii locale;
-
proiectelor administrației;
-
patrimoniului județean.
Criticii, însă, consideră că investițiile nu sunt justificate de impactul real asupra publicului.
Audiențele reduse sugerează o vizibilitate limitată, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența utilizării resurselor publice.
Cazul Metropola TV reflectă o problemă mai largă: rolul și limitele mass-media finanțate din bani publici.
În contextul digitalizării și al fragmentării audienței, eficiența unor astfel de proiecte devine esențială.
Principalele întrebări sunt:
-
Ce justifică finanțarea continuă?
-
Care este impactul asupra comunității?
-
Există alternative mai eficiente de comunicare publică?
