Un nou episod tensionat între instituții publice și presă a izbucnit în jurul unei investigații jurnalistice care semnalează probleme grave privind conservarea patrimoniului cultural românesc.
Jurnalista Alexandra Tănăsescu, autoarea platformei independente „Cultura la dubă”, susține că a fost supusă unor presiuni și intimidări din partea conducerii Muzeul National George Enescu și a unei avocate care s-a prezentat drept reprezentant legal al Ministerul Culturii.
Incidentul ar fi avut loc chiar în ziua publicării unei investigații despre condițiile improprii în care sunt depozitate manuscrisele compozitorului George Enescu, bunuri de patrimoniu clasate în categoria Tezaur. Potrivit redacției „Cultura la dubă”, conversația telefonică în care au avut loc acuzațiile și amenințările a fost înregistrată și publicată ulterior pentru a demonstra presiunile la care pot fi supuși jurnaliștii care investighează activitatea instituțiilor publice.
Investigația publicată de Alexandra Tănăsescu documentează situația unor bunuri de patrimoniu de mare valoare — manuscrise originale și documente legate de activitatea lui George Enescu — care ar fi fost depozitate în condiții improprii. Conform informațiilor prezentate, o parte din aceste bunuri ar fi fost păstrate în containere amplasate în aer liber sau în spații improprii, în contextul lucrărilor de restaurare desfășurate la Palatul Cantacuzino, sediul muzeului. Investigația arată că apa ar fi pătruns în containerele utilizate pentru depozitare, existând riscul deteriorării documentelor.
De asemenea, jurnalista a publicat imagini din interiorul unor spații ale muzeului unde materiale de construcții ar fi fost depozitate în apropierea sau chiar în încăperi dedicate patrimoniului. Situația a ridicat semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate obiectele de patrimoniu cultural în timpul lucrărilor de restaurare ale muzeului.
Potrivit jurnalistei, conflictul a izbucnit după ce aceasta a fost apelată telefonic de managerul muzeului, Cristina Andrei. Convorbirea ar fi avut loc în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație al instituției și ar fi fost pusă pe speaker în fața membrilor consiliului. Managerul muzeului ar fi acuzat articolul de presă că ar conține informații false și defăimătoare și ar fi criticat publicarea fotografiilor realizate în interiorul instituției. În timpul discuției a intervenit o persoană care s-a prezentat drept „reprezentantul legal al Ministerului Culturii”, avocata Lidia Chiran. Aceasta ar fi adresat jurnalistei o serie de întrebări insistente despre sursele investigației și despre procesul jurnalistic care a stat la baza articolului.
Potrivit înregistrării publicate de redacția „Cultura la dubă”, momentul cel mai tensionat al conversației a fost cel în care jurnalista a anunțat că discuția este înregistrată. Avocata ar fi reacționat criticând această decizie și amenințând cu o plângere penală. În timpul dialogului, aceasta ar fi adresat întrebarea: „Sunteți terorist? Ziarist? Cum să mă înregistrați?”, reacție care a stârnit ulterior reacții puternice în mediul jurnalistic. De asemenea, avocata ar fi avertizat că jurnalista ar putea fi considerată responsabilă pentru eventuale incidente care ar afecta patrimoniul cultural, argumentând că publicarea informațiilor despre locația containerelor ar putea expune bunurile culturale unor riscuri. Redacția „Cultura la dubă” afirmă că a eliminat din înregistrare fragmente sensibile care ar putea dezvălui locația exactă a depozitării bunurilor sau identitatea unor surse.
Unul dintre punctele centrale ale controversei îl reprezintă rolul avocatei Lidia Chiran în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al muzeului. Jurnalista susține că aceasta s-a prezentat drept reprezentant legal al Ministerului Culturii și că s-a exprimat ca și cum ar fi membră a consiliului muzeului. Totuși, pe site-ul oficial al Muzeului Enescu nu sunt publicate numele membrilor Consiliului de Administrație, ci doar funcțiile acestora. În structura oficială apare un reprezentant al Ministerului Culturii, dar nu este menționată o funcție de avocat sau jurist extern. Redacția „Cultura la dubă” afirmă că a solicitat clarificări atât muzeului, cât și Ministerului Culturii, însă până la momentul publicării materialului nu primise un răspuns oficial.
Datele din platforma publică de achiziții arată că avocata Lidia Chiran a colaborat în repetate rânduri cu Ministerul Culturii. Potrivit informațiilor din SICAP, cabinetul său ar fi încasat aproximativ 175.000 de euro în ultimii opt ani pentru servicii juridice oferite ministerului sau unor structuri din subordinea acestuia. Numai în 2025, aceasta ar fi facturat aproximativ 30.000 de euro pentru servicii juridice acordate Unității de Management al Proiectului din cadrul ministerului. Această structură gestionează proiecte de restaurare finanțate de instituții internaționale, inclusiv de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Unul dintre aceste proiecte este restaurarea Palatului Cantacuzino — sediul Muzeului Enescu — evaluată la aproximativ 5,5 milioane de euro.
Lucrările de restaurare ale Palatului Cantacuzino au întâmpinat întârzieri semnificative. Conform informațiilor publicate anterior în presă, compania de construcții contractată ar fi realizat doar aproximativ 25% din lucrările prevăzute în termenul contractual. Situația a dus la suspendarea șantierului și la prelungirea perioadei în care bunurile de patrimoniu au fost depozitate în condiții provizorii. Această situație a fost una dintre principalele teme ale investigației realizate de „Cultura la dubă”.
Interesant este faptul că, în paralel cu disputa dintre jurnalistă și reprezentanții muzeului, Ministerul Culturii a anunțat public că va trimite o comisie de control la Muzeul Enescu. Instituția a precizat că verificările sunt declanșate în urma informațiilor apărute în presă despre condițiile de depozitare ale patrimoniului. În comunicatul oficial, ministerul a mulțumit jurnaliștilor pentru semnalarea problemelor. Această reacție a fost interpretată de unii observatori ca o confirmare indirectă a importanței investigației jurnalistice.
Incidentul readuce în discuție problema libertății presei și a protecției surselor jurnalistice. Potrivit legislației europene adoptate în 2024 de Parlamentul European, jurnaliștii beneficiază de protecție sporită împotriva acțiunilor judiciare strategice menite să îi intimideze sau să îi reducă la tăcere. Aceste proceduri sunt cunoscute sub denumirea de acțiuni SLAPP — procese intentate cu scopul de a descuraja investigațiile jurnalistice și implicarea publică. De asemenea, legislația privind avertizorii de integritate prevede protecția identității persoanelor care oferă informații despre nereguli din instituțiile publice.
Cazul Muzeului Enescu reflectă tensiunile existente uneori între instituțiile statului și jurnaliștii care investighează modul în care sunt gestionate resursele publice și patrimoniul cultural. În același timp, incidentul evidențiază rolul crucial al presei în semnalarea problemelor care pot afecta bunuri de patrimoniu național. În contextul în care România deține un patrimoniu cultural vast și valoros, modul în care acesta este protejat și administrat rămâne un subiect de interes major pentru opinia publică. Evoluțiile ulterioare — inclusiv rezultatele controlului anunțat de Ministerul Culturii — ar putea clarifica situația de la Muzeul Enescu și ar putea contribui la stabilirea responsabilităților în acest caz.
Articol integral pe Culturaladuba.ro
