Un nou dosar de corupție zguduie sistemul vamal din România. Procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie au reținut doi foști oficiali din conducerea Vama Constanta Sud Agigea, acuzați că ar fi coordonat un mecanism prin care agenții economici plăteau mită pentru a grăbi formalitățile vamale la importul de mărfuri.
Cei doi vizați sunt Octavian Lica Parfenie, fost șef al biroului vamal, și Christian Gudu, adjunctul acestuia. Potrivit anchetatorilor, sistemul ar fi funcționat pe baza unor plăți neoficiale de aproximativ 100 până la 350 de euro pentru fiecare container importat. Dosarul este unul complex și include interceptări telefonice, declarații de martori și colaborarea unui investigator sub acoperire.
Conform documentelor analizate de procurori, mecanismul de corupție era bine cunoscut în rândul unor operatori economici care desfășurau activități în port. În mod oficial, procedurile vamale pentru importul de mărfuri presupun verificări documentare și uneori controale fizice ale containerelor. Aceste formalități pot dura câteva zile, în funcție de complexitatea transportului și de volumul de activitate al biroului vamal. Potrivit martorilor audiați în dosar, pentru a evita întârzierile și pentru a obține eliberarea rapidă a containerelor, unele firme ar fi plătit sume de bani funcționarilor vamali.
Un agent economic le-a declarat procurorilor că această practică devenise aproape o regulă nescrisă. Potrivit mărturiei sale, companiile plăteau între 100 și 350 de euro pentru fiecare container, bani care ar fi ajuns la conducerea vămii. Miza acestor plăți era accelerarea procedurilor vamale. În mod normal, un container putea rămâne blocat în vamă aproximativ trei zile până la finalizarea verificărilor. Prin plata mitei, susțin procurorii, timpul de procesare era redus la aproximativ două zile.
Această diferență aparent minoră putea avea însă un impact economic semnificativ pentru companii, deoarece fiecare zi de întârziere în port poate genera costuri suplimentare pentru depozitare, manipulare și logistică. În contextul volumului mare de mărfuri tranzitate prin Portul Constanța, astfel de „taxe informale” ar fi generat sume considerabile. În dosar apar și stenograme ale discuțiilor purtate între unul dintre inculpați și investigatorul sub acoperire folosit de DNA. Martorul cu identitate protejată, cunoscut în documente sub numele „Ion Cristian”, ar fi fost implicat în discuțiile privind plata mitei.
Potrivit procurorilor, termenul „vorbește la ureche” era utilizat pentru a indica faptul că discuțiile sensibile trebuie purtate discret. Într-una dintre interceptările prezentate în dosar, fostul șef al vămii ar fi insistat ca suma percepută pentru fiecare container să fie de 350 de euro, nu de 300. Fragmentul de dialog redat în documentele procurorilor arată modul în care se negocia suma:
„Începem cu 300 de euro. Te rog”, spune investigatorul.
Replica ar fi venit imediat: „350 e”, ar fi răspuns fostul șef al vămii, insistând asupra sumei mai mari. Discuția continuă cu un schimb de replici aparent cordial, dar care, potrivit procurorilor, reflectă o negociere directă a mitei. Ancheta DNA s-a bazat pe colaborarea unui investigator sub acoperire, metodă utilizată frecvent în dosarele de corupție. Persoana cu identitate protejată a fost introdusă în cercul de relații al funcționarilor vamali și a documentat modul în care erau discutate și stabilite plățile informale. În multe dintre discuții, anchetatorii spun că interlocutorii foloseau expresii codificate sau aluzii pentru a evita menționarea explicită a mitei.
De exemplu, expresia „vorbește la ureche” era utilizată pentru a indica faptul că subiectul este sensibil și trebuie discutat discret. Scandalul are o importanță majoră deoarece Portul Constanta este cel mai mare port maritim al României și unul dintre cele mai importante hub-uri logistice din Europa de Est. Prin terminalele portului tranzitează anual milioane de tone de mărfuri, inclusiv containere provenite din Asia, Orientul Mijlociu și Europa. După izbucnirea războiului din Ucraina, rolul portului a crescut și mai mult, devenind un punct logistic crucial pentru transportul cerealelor și al altor mărfuri din regiunea Mării Negre.
În acest context, eficiența și integritatea procedurilor vamale sunt esențiale pentru funcționarea comerțului internațional. Specialiștii în logistică afirmă că practicile de corupție în punctele vamale pot crea distorsiuni majore pe piață. Companiile care refuză să plătească mită pot fi dezavantajate, deoarece procedurile lor se desfășoară mai lent. În același timp, costurile informale pot fi transferate către consumatori prin creșterea prețurilor bunurilor importate. Pe termen lung, astfel de practici pot afecta reputația unui port și pot descuraja investițiile internaționale.
Procurorii anticorupție îi acuză pe cei doi foști șefi ai vămii că solicitau bani pentru a prioritiza anumite operațiuni vamale. În documentele anchetei se arată că plățile erau făcute pentru ca formalitățile de import să se desfășoare „cu ușurință și cu prioritate”. Ancheta este în curs, iar procurorii continuă să adune probe pentru a stabili dimensiunea reală a rețelei și numărul exact al persoanelor implicate. Nu este exclus ca în dosar să apară și alți funcționari sau intermediari.
Cazul a stârnit reacții puternice în mediul public și a readus în discuție problema corupției din sistemul vamal românesc. În ultimii ani, autoritățile au încercat să modernizeze și să digitalizeze procedurile vamale pentru a reduce contactul direct dintre funcționari și operatorii economici. Cu toate acestea, dosarul arată că vulnerabilitățile sistemului nu au fost eliminate complet. Experții consideră că astfel de anchete sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului și pentru asigurarea unui mediu de afaceri corect.
Cei doi foști șefi ai vămii urmează să fie prezentați în fața instanței, unde judecătorii vor decide dacă vor fi plasați în arest preventiv sau sub alte măsuri judiciare. Ancheta DNA continuă, iar procurorii încearcă să stabilească dimensiunea exactă a sistemului de mită și impactul acestuia asupra activității Portului Constanța. Cazul ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare de corupție din domeniul vamal din ultimii ani, având în vedere importanța strategică a portului pentru economia României și pentru comerțul regional.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
