O investigație jurnalistică readuce în prim-plan un dosar vechi, dar extrem de sensibil pentru sistemul judiciar românesc. În centrul cazului se află judecătoarea Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și o decizie pronunțată în 2013 de un complet al Curții de Apel București, prin care Sorin Raiciu, nepot al primarului din Chiajna, Mircea Minea, a fost achitat definitiv într-un dosar de tâlhărie.
Cazul este cu atât mai controversat cu cât Raiciu fusese condamnat anterior, în primă instanță, la șapte ani de închisoare cu executare. Potrivit informațiilor publicate de RISE Project, hotărârea de achitare ar avea două motivări diferite: una disponibilă online, în sistemele juridice, și alta aflată la dosarul fizic. Mai mulți magistrați consultați de jurnaliști au calificat situația drept una excepțională și au indicat posibilitatea existenței unui fals intelectual.
Dosarul ridică și alte semne de întrebare: schimbarea componenței completului de judecată înainte de pronunțarea deciziei finale, posibila încălcare a principiului continuității completului și relația imobiliară dintre Lia Savonea și un membru al familiei primarului din Chiajna.
Cuvinte cheie SEO: Lia Savonea, dosar Raiciu, Curtea de Apel București, achitare controversată, două motivări, fals intelectual, Chiajna, Mircea Minea, justiție România, complet de judecată.
Dosarul de tâlhărie își are originea în decembrie 2008, într-o seară în care un om de afaceri din București a fost atacat în cartierul Militari. Victima avea asupra sa o servietă cu peste 62.000 de lei, bani proveniți din încasările firmei, dar și documente și sume personale. Potrivit anchetatorilor, trei persoane cu glugi s-ar fi apropiat de mașina acestuia, l-ar fi agresat și i-ar fi furat geanta.
Un martor a reușit să observe numărul unui BMW negru care a părăsit zona în viteză, iar autoturismul a fost identificat ca aparținând lui Sorin Raiciu, membru al clanului „Litrașu” din Chiajna. Raiciu a susținut că nu putea fi la locul faptei, invocând faptul că, la scurt timp după atac, fusese surprins de camerele de supraveghere în Plaza România, unde cumpărase o vestă.
Anchetatorii au contestat însă acest alibi. În dosar au fost realizate experimente de traseu care arătau că distanța dintre locul faptei și mall putea fi parcursă în câteva minute. De asemenea, în mașina lui Raiciu a fost găsit un document contabil despre care victima susținea că se afla în servieta furată. Ulterior, geanta a fost descoperită în apropierea complexului comercial.
Un alt episod important din dosar vizează încercarea de construire a unui al doilea alibi. Apărarea lui Raiciu a invocat apariția unui alt BMW cu același număr de înmatriculare, surprins de radar în timp ce mașina originală era indisponibilizată de poliție. Procurorii au concluzionat că autoturismul respectiv ar fi avut plăcuțe false și că ar fi fost folosit pentru a crea confuzie în anchetă.
În primă instanță, Judecătoria Sectorului 6 l-a condamnat pe Sorin Raiciu la șapte ani de închisoare. Instanța a reținut gravitatea faptei și faptul că inculpatul ar fi încercat să deturneze cursul cercetărilor penale. În recurs însă, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, unde completul prezidat de Lia Savonea a decis achitarea definitivă.
Aici apar cele mai mari controverse. Potrivit RISE Project, componența completului a fost modificată cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei finale. Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru ar fi intrat în complet după ce probele fuseseră deja administrate de alți judecători. Experții consultați susțin că o asemenea schimbare ar trebui să fie justificată temeinic, întrucât principiul continuității completului este esențial pentru un proces echitabil.
Fosta judecătoare Daniela Panioglu, citată de RISE, a afirmat că schimbarea completului fără justificare serioasă poate ridica suspiciuni de abuz în serviciu. Fostul judecător Cristi Danileț a explicat, la rândul său, că judecătorii care pronunță hotărârea trebuie să fie, în principiu, cei care au participat la ultimul termen de judecată și au administrat cauza.
Cea mai gravă problemă semnalată de investigație privește existența a două motivări diferite ale aceleiași hotărâri. Prima, redactată de judecătoarea Dumitrița Piciarcă, ar fi fost încărcată în sistemul electronic ECRIS și preluată ulterior de agregatoare juridice. A doua, aflată la dosarul fizic, ar fi fost redactată de judecătorul Daniel Grădinaru.
Diferențele dintre cele două variante nu ar fi doar de formă, ci ar viza chiar argumentele achitării. Din a doua motivare ar fi dispărut formulări considerate subiective, precum aprecierea că „este greu de crezut că inculpatul și-a construit un alibi atât de minuțios”. Magistrații consultați susțin că, dacă o hotărâre a fost modificată după închiderea documentului în sistem, ar putea fi vorba despre fals intelectual sau chiar fals informatic, în funcție de traseul documentului.
Cazul are și o dimensiune legată de posibile conflicte de interese. În perioada în care completul prezidat de Savonea l-a achitat pe Raiciu, judecătoarea era coproprietară pe un teren din Chiajna cu Florian Purcel, fratele primarului Mircea Minea. Raiciu este nepotul primarului. Mai mult, un alt frate al edilului, Marian Velicu, cunoscut drept „Dede”, apare în interceptări ca persoană care ar fi încercat să influențeze declarațiile unor martori sau suspecți.
Potrivit surselor citate de RISE, Marian Velicu ar fi intermediat anterior și tranzacția imobiliară în care au fost implicați soții Savonea și familia Minea. Dacă această legătură era cunoscută de judecătoare, experții susțin că ar fi putut exista un motiv de abținere din dosar, cel puțin pentru a evita aparența de lipsă de imparțialitate.
Lia Savonea a respins acuzațiile și a transmis că nu a fost influențată de relații personale sau de altă natură. Ea a susținut că nu a avut motive de incompatibilitate și că, în lipsa unei astfel de situații, nu avea obligația de a formula cerere de abținere. În privința celor două motivări, a precizat că nu își amintește detalii și că orice clarificare privind documentele trebuie solicitată instituțiilor competente.
Primarul Mircea Minea a negat inițial relația de rudenie cu Raiciu, iar ulterior a afirmat că nu mai are legături cu familia acestuia. Sorin Raiciu a negat, la rândul său, că ar fi nepotul edilului, deși jurnaliștii indică faptul că mama lui este verișoară cu primarul din Chiajna.
Dosarul revine în atenție într-un moment tensionat pentru justiția din România, în care tot mai multe voci reclamă lipsa de transparență în schimbarea completurilor de judecată și accesul limitat la traseul dosarelor. Cazul Raiciu-Savonea ridică întrebări fundamentale despre continuitatea completurilor, integritatea motivărilor, aparența de imparțialitate și controlul intern al instanțelor.
Până la o eventuală verificare oficială, rămân câteva întrebări-cheie: cum este posibil ca aceeași hotărâre să aibă două motivări diferite, de ce a fost schimbată componența completului înainte de verdict și dacă relațiile imobiliare dintre un judecător și familia unui personaj conectat la dosar ar fi trebuit declarate ca motiv de abținere. Aceste întrebări nu privesc doar un dosar vechi de 12 ani, ci credibilitatea întregului sistem judiciar.
Articol integral pe RISEPROJECT
