Un nou scandal de mediu și afaceri cu resurse minerale zguduie județul Olt, după ce controalele efectuate de Administrația Națională Apele Române au scos la iveală existența unor balastiere ilegale întinse pe mai mult de 100 de hectare. Verificările din zona Piatra Olt au indicat exploatări de agregate minerale fără autorizațiile necesare, dosare penale, amenzi și posibile prejudicii de milioane de lei pentru statul român.
Cazul a pornit de la o balastieră ilegală de aproximativ 40 de hectare, exploatată ani la rând de firma Pond Star GMT, și s-a extins rapid după ce inspectorii au descoperit încă o exploatare de peste 60 de hectare, atribuită societății Mineralport SRL. Aceasta este controlată de omul de afaceri Claudiu Postolache, fost partener de afaceri al președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.
Potrivit Administrației Bazinale de Apă Jiu, verificările au relevat o situație gravă: pe o suprafață totală estimată la aproximativ 101 hectare de teren arabil au fost identificate lucrări de extracție a nisipului și pietrișului fără autorizații legale de gospodărire a apelor. Activitatea nu avea caracter izolat, ci dimensiuni industriale, cu utilaje grele, benzi transportoare, stații de sortare și spălare.
Inspectorii au constatat că materialul extras era transportat către puncte de procesare, inclusiv spre Craiova, unde una dintre societățile vizate are depozit de agregate, stație de betoane și stație de asfalt. Apele Române au anunțat că vor fi efectuate măsurători cadastrale și topobatimetrice pentru stabilirea volumelor exacte de material extras, transportat și depozitat.
În urma controlului, Mineralport SRL a fost amendată cu 40.000 de lei și a fost deschis un dosar penal. Claudiu Postolache a respins acuzațiile, susținând că totul ar fi „comandă politică”. Inspectorii ABA Jiu afirmă însă că exploatarea s-a desfășurat fără avizele necesare.
Cazul Mineralport este cu atât mai important cu cât firma reprezintă una dintre principalele afaceri ale lui Postolache. Potrivit datelor financiare, acesta este asociat în 15 firme care au avut, în 2024, o cifră de afaceri totală de aproape 223 de milioane de lei și profit net de peste 22 de milioane de lei. În trecut, Postolache a fost asociat în mai multe firme cu Marius Oprescu, actualul președinte PSD al Consiliului Județean Olt.
În paralel, prima balastieră ilegală descoperită în zona Piatra Olt aparține firmei Pond Star GMT, societate care ar fi exploatat nisip și pietriș timp de aproximativ cinci ani fără aviz valabil. În 2021, Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt i-a retras avizul și a amendat firma cu 80.000 de lei, însă exploatarea ar fi continuat până în 2026.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat dur autoritățile locale de control, susținând că ilegalitățile au fost vizibile ani de zile. De la sediul SGA Olt din Slatina până la balastiera ilegală sunt doar aproximativ 14 kilometri, ceea ce ridică întrebări serioase despre lipsa de reacție a instituției.
„Balastierele ilegale se văd din satelit”, a transmis ministra, arătând că în doar câțiva ani în zona exploatărilor au apărut adevărate lacuri formate în urma excavațiilor. Potrivit acesteia, faptul că a fost nevoie de inspectori veniți din alt județ pentru a constata ilegalitățile arată o problemă profundă în sistemul local de control.
Firma Pond Star GMT are un istoric complicat. A fost înființată în 2009, cu acționari legați de familia Bădiță, cunoscută în zona Piatra Olt pentru afaceri în agricultură și exploatări de minerale. Unul dintre oamenii de afaceri implicați, Gheorghe Bădiță, a fost condamnat cu suspendare într-un dosar DIICOT privind returnări ilegale de TVA.
În 2010, Pond Star GMT și-a deschis un punct de lucru în extravilanul localității Piatra Olt, pe suprafețe mari de teren. În timp, zona a devenit o exploatare de agregate minerale, iar după ani de săpături s-a format un lanț de lacuri. Pentru fiecare tonă de material extras, firma ar fi trebuit să plătească statului român o redevență de 0,50 euro, ceea ce poate însemna un prejudiciu uriaș, în funcție de volumul real exploatat.
În februarie 2026, acțiunile Pond Star GMT au fost cumpărate de CFM Investiții, societate controlată de Marius Petrișor Codin. Noii administratori au sesizat autoritățile cu privire la exploatarea ilegală și au reclamat că firme angajate de foștii acționari continuau activitățile pe amplasament. Potrivit reprezentanților CFM Investiții, abia la finalul lunii martie 2026 au reușit să oprească activitatea și accesul pe teren.
Și numele lui Marius Petrișor Codin ridică interes public. Presa locală l-a descris drept apropiat al lui Marius Oprescu, președintele CJ Olt, și fost angajat în firme asociate cu Oprescu și Postolache. Oprescu respinge orice legătură actuală cu firmele implicate și susține că nu are relații cu CFM Investiții sau cu societățile lui Postolache.
În zona instituțională, scandalul a produs deja primele efecte. Directorul SGA Olt, Adi Florinel Barbu, a fost demis din Consiliul de Administrație al Apelor Române, însă rămâne, deocamdată, la conducerea SGA Olt, funcție pe care o ocupă din 2014. Barbu este și vicepreședinte PSD Olt și figurează ca acționar în opt firme, cu o cifră de afaceri totală de aproape 13,8 milioane de lei în 2024.
Ministra Mediului susține că nu avea atribuții directe pentru demiterea sa din funcția de director SGA, deoarece acesta a fost angajat prin concurs. Totuși, a cerut verificări disciplinare și continuarea controalelor în zonă.
Cazul balastierelor ilegale din Olt arată o posibilă caracatiță de interese economice și politice formată în jurul exploatării agregatelor minerale. Vorbim despre firme cu cifre de afaceri importante, autorități locale care nu au intervenit ani la rând, oameni de afaceri conectați între ei și posibile pierderi majore pentru bugetul statului.
Următorul pas va fi stabilirea prejudiciului exact de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale și continuarea cercetărilor penale. În paralel, Apele Române și Ministerul Mediului anunță noi controale, inclusiv la balastierele din apropiere, unde activitatea ar fi fost oprită brusc după apariția echipelor de verificare.
Scandalul din Olt depășește simpla problemă a unei exploatări fără acte. El ridică întrebări despre complicități instituționale, protecție politică, administrarea resurselor naturale și capacitatea statului de a opri afacerile ilegale care transformă terenuri agricole în cratere și lacuri artificiale.
