Scandalul privind salariile și bonusurile de la Hidroelectrica ia amploare, după ce premierul Ilie Bolojan a acuzat conducerea companiei că a preferat să încaseze bonusuri de performanță de până la 180.000 de euro, în loc să prioritizeze investițiile strategice în sistemul energetic. Datele publice arată că directorii Hidroelectrica beneficiază de venituri foarte ridicate, atât din indemnizații fixe, cât și din bonusuri, dividende și alte beneficii.
În centrul atenției se află Bogdan Badea, directorul general interimar al Hidroelectrica, care a avut în ultimii ani venituri lunare nete de peste 20.000 de euro. Potrivit declarațiilor de avere și datelor analizate din surse publice, acesta a câștigat anual peste 1,3 milioane de lei, ceea ce îl plasează în topul celor mai bine plătiți manageri din companiile de stat din România.
Badea nu este un nume nou în companie. El a ocupat funcția de CEO în perioada 2017–2023, iar ulterior a revenit în conducere ca membru al Directoratului și apoi ca director general interimar. În trecut, acesta a avut și funcții politice, fiind secretar de stat în guvernele conduse de Victor Ponta. Pe lângă salariu, veniturile Hidroelectrica pentru directorii executivi includ și alte beneficii importante: bonusuri de performanță, participare la profit, acțiuni și decontarea unor cheltuieli precum transport, cazare sau servicii juridice.
Una dintre cele mai controversate teme este reprezentată de bonusurile de performanță la Hidroelectrica. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că membrii conducerii companiei au încasat bonusuri între 150.000 și 180.000 de euro anual, pe lângă salariile deja consistente. Aceste bonusuri sunt acordate în funcție de îndeplinirea unor indicatori de performanță, însă criticii susțin că ele nu reflectă neapărat investiții reale în infrastructură sau modernizare, ci mai degrabă profituri generate de condițiile favorabile de piață. Reacția lui Bogdan Badea nu a întârziat să apară. Întrebat despre aceste sume, acesta nu a negat existența bonusurilor, afirmând: „Nu lucrăm la ONG”, sugerând că nivelul remunerației este justificat de performanța companiei și de piața competitivă din sectorul energetic.
Structura de conducere a companiei include un Directorat format din cinci membri și un Consiliu de Supraveghere. Potrivit datelor oficiale, fiecare membru al Directoratului primește o indemnizație fixă lunară de aproximativ 7.400 de euro.
La această sumă se adaugă remunerația variabilă, adică bonusurile de performanță, dar și alte beneficii precum:
- participarea la profitul net
- acțiuni sau opțiuni pe acțiuni
- pensii private
- decontarea cheltuielilor de deplasare și protocol
- asigurări și servicii juridice
În paralel, membrii Consiliului de Supraveghere au indemnizații lunare între 2.200 și 2.500 de euro, la care se adaugă bonusuri și alte beneficii.
Un alt nume important este Silviu Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, considerat apropiat de liderul PSD Sorin Grindeanu. Acesta a avut în 2024 venituri totale de peste 7.600 de euro brut lunar, incluzând indemnizația fixă și bonusurile. Avram este implicat într-un dosar de corupție instrumentat de DNA, însă continuă să ocupe funcția, în ciuda prevederilor contractuale care ar putea impune suspendarea în astfel de situații. De asemenea, el a fost finanțator al PSD și a avut relații financiare directe cu lideri politici, ceea ce a alimentat controversele privind numirile politice în companiile de stat.
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este situația foștilor directori ai companiei. Deși nu mai ocupă funcții active, aceștia continuă să primească indemnizații consistente. De exemplu, foștii directori Karoly Borbely și Marian Fetița primesc în continuare aproximativ 7.400 de euro lunar, până la finalul mandatului, chiar dacă au părăsit compania în 2025. Această practică este justificată contractual, dar este intens criticată în spațiul public. Hidroelectrica rămâne una dintre cele mai profitabile companii de stat din România. În 2025, compania a raportat un profit net de 3,3 miliarde de lei, însă în scădere cu aproximativ 20% față de anul precedent.
În 2024, profitul a fost de peste 4 miliarde de lei, iar în 2023 a depășit 6 miliarde de lei. Scăderea recentă este explicată prin condițiile hidrologice mai puțin favorabile, dar și prin schimbările din piața energiei. Premierul Ilie Bolojan a criticat dur conducerea companiei, acuzând lipsa investițiilor în infrastructura energetică. Acesta a subliniat că, în loc să dezvolte sisteme de stocare a energiei, compania a preferat să distribuie profitul sub formă de bonusuri. Potrivit premierului, investițiile în baterii de stocare ar fi putut reduce semnificativ costurile energiei pentru consumatori, contribuind la stabilizarea pieței. Această poziție a deschis o dezbatere amplă privind managementul companiilor de stat, eficiența utilizării fondurilor și echilibrul dintre profit și investiții.
Pe lângă salarii și bonusuri, conducerea Hidroelectrica beneficiază de o serie de avantaje suplimentare, printre care:
- transport la clasa business
- autoturism de serviciu și șofer
- telefon și echipamente IT
- cursuri de perfecționare
- diurne și cheltuieli de protocol
Aceste beneficii completează un pachet salarial considerat de mulți drept excesiv pentru o companie de stat. În contextul acestor controverse, Hidroelectrica se află și pe lista companiilor vizate pentru extinderea listării pe bursă. Autoritățile analizează posibilitatea vânzării unor pachete suplimentare de acțiuni, în încercarea de a crește transparența și eficiența. Totodată, există presiuni din partea instituțiilor europene pentru respectarea principiilor de guvernanță corporativă și reducerea influenței politice în managementul companiilor de stat.
Cazul salariilor și bonusurilor de la Hidroelectrica scoate în evidență o problemă majoră în administrarea companiilor de stat din România: echilibrul dintre performanță, remunerație și responsabilitate publică. În timp ce conducerea companiei invocă performanțele financiare și competiția din sectorul privat, criticii susțin că nivelul ridicat al veniturilor nu este justificat în lipsa unor investiții strategice clare. Dezbaterea rămâne deschisă, iar evoluțiile din perioada următoare vor arăta dacă presiunile politice și publice vor conduce la schimbări reale în modul de funcționare al uneia dintre cele mai importante companii energetice din România.
