Un imobil aparent abandonat din București a devenit simbolul unei realități tot mai controversate din mediul de afaceri românesc: sute de companii înregistrate la aceeași adresă, fără activitate vizibilă, fără infrastructură adecvată și fără indicii că acolo s-ar desfășura efectiv operațiuni economice. Clădirea situată pe strada Viitorului din Sectorul 2 figurează în acte drept sediu pentru peste 650 de firme care au activat de-a lungul timpului sau continuă să funcționeze oficial la această adresă.
La prima vedere, imobilul nu seamănă deloc cu un centru de afaceri sau cu un spațiu destinat activităților comerciale. Din contră, clădirea pare abandonată, degradată și parțial acoperită de vegetație. Curtea este plină de gunoaie, sticle goale, pungi de plastic și resturi vegetale uscate, iar starea generală ridică semne serioase de întrebare despre modul în care sute de societăți comerciale pot avea aici sediul social. Investigația scoate la iveală conexiuni între firme implicate în contracte publice, dosare de corupție, afaceri suspecte și persoane controversate din lumea politică și economică.
Datele analizate arată că imobilul de pe strada Viitorului este utilizat ca adresă oficială pentru un număr impresionant de companii. Fenomenul sediilor multiple nu este nou în România, însă amploarea acestui caz atrage atenția prin numărul foarte mare de firme înregistrate într-o clădire care pare improprie pentru activități economice reale. O parte importantă dintre societățile înregistrate aici aparțin unor cetățeni străini, în special persoane provenite din state asiatice sau musulmane, inclusiv din China.
În multe situații, astfel de adrese sunt utilizate pentru înființarea rapidă de firme, uneori fără activitate economică reală, doar pentru îndeplinirea formalităților administrative necesare înregistrării societăților comerciale. Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât imobilul nu figurează intabulat în evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Practic, nu există o carte funciară disponibilă public pentru identificarea clară a proprietarului. Această lipsă de transparență ridică întrebări suplimentare despre regimul juridic al clădirii și despre modul în care aceasta a devenit sediu pentru sute de companii.
Conexiuni cu dosare DNA și firme apropiate de Marian Vanghelie
Printre firmele care figurează la această adresă se află și societăți menționate în anchete ale Direcției Naționale Anticorupție. Una dintre acestea este Roana Gourmet et Arts SRL, companie administrată în trecut de Lidia Niculescu-Mizil, soacra fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie. La finalul anului 2024, DNA l-a trimis în judecată pe Marian Vanghelie într-un dosar privind presupuse fapte de corupție și utilizarea unor firme pentru majorarea artificială a prețurilor unor produse achiziționate de companii publice.
Potrivit procurorilor, mai multe societăți comerciale ar fi fost conectate prin relații de familie și ar fi fost folosite pentru supraevaluarea unor produse precum dulciuri, puzzle-uri și pungi de cadou livrate către Economat Sector 5 SRL, companie aflată în subordinea administrației locale. Anchetatorii susțin că bunurile ar fi fost transferate direct de la furnizori către compania publică, în timp ce firmele intermediare ar fi existat doar pentru a crește artificial prețurile produselor. Prezența unei astfel de firme într-un imobil care găzduiește sute de alte societăți ridică suspiciuni privind posibilitatea utilizării adresei pentru structuri comerciale opace sau greu de urmărit.
Contracte publice și prețuri umflate
O altă companie care figurează la aceeași adresă este Genius IMM Baza SRL, firmă care a atras atenția prin contractele obținute cu instituții militare. Societatea a fost înființată în 2022 de o tânără din județul Galați imediat după împlinirea vârstei majoratului. În doar doi ani de la înființare, compania a ajuns să câștige contracte publice în valoare de peste un milion de lei. Produsele furnizate către Academia Navală „Mircea cel Bătrân” includeau aspiratoare, uscătoare de rufe, saltele și dulapuri de vestiar.
Potrivit documentelor analizate în investigații anterioare, unele dintre produsele livrate ar fi fost facturate la prețuri de până la cinci ori mai mari decât valorile practicate pe piață pentru bunuri similare. Ulterior, compania a fost transferată către un cetățean bulgar, Milcho Mirchev, despre care informațiile disponibile arată că nu avea experiență cunoscută în afaceri și nici nu vorbea limba română la momentul preluării firmei. Acest tipar – firme înființate rapid, mutate ulterior către administratori străini și implicate în contracte publice consistente – este unul frecvent întâlnit în anchetele privind posibile circuite comerciale netransparente.
CNA a retras licențele unei firme din imobil
Lista societăților controversate care figurează la adresa de pe strada Viitorului include și Artfest Consulting SRL, companie care administra două canale media. La începutul anului 2025, Consiliul Național al Audiovizualului a decis retragerea licențelor audiovizuale ale firmei după difuzarea unor materiale considerate conspiraționiste despre pandemia COVID-19. Potrivit CNA, societatea nu a achitat amenzile aplicate pentru conținutul difuzat într-o emisiune moderată de Adriana Bahmuțeanu.
Administratorul companiei este Adrian Cristi Țîrnă, personaj care a mai apărut în investigații jurnalistice legate de afaceri cu statul și contracte publice. În trecut, acesta a fost asociat cu firme de pază care obțineau contracte de milioane de euro și care ar fi fost conectate, potrivit unor investigații, cu persoane controversate din județul Olt, inclusiv Remus Rădoi, cunoscut sub porecla „Codiță”. Cazul imobilului din Sectorul 2 scoate în evidență o problemă mai amplă a mediului de afaceri din România: existența a mii de firme înregistrate la adrese unde activitatea economică reală este aproape imposibil de verificat.
Specialiștii în fiscalitate și combaterea fraudelor economice avertizează că astfel de sedii multiple pot fi folosite pentru:
- evitarea controalelor fiscale;
- ascunderea beneficiarilor reali;
- crearea unor circuite comerciale artificiale;
- participarea la licitații publice prin firme-paravan;
- dificultăți în executarea silită sau recuperarea prejudiciilor.
De multe ori, astfel de companii au administratori străini, persoane fără experiență economică sau indivizi care apar simultan în mai multe societăți comerciale. În anumite cazuri, firmele există doar pe hârtie și sunt folosite temporar pentru tranzacții, contracte sau operațiuni financiare greu de urmărit. Faptul că un singur imobil degradat găzduiește oficial peste 650 de firme ridică serioase semne de întrebare privind eficiența controalelor administrative și fiscale.
Mai multe aspecte rămân neclare:
- cine este proprietarul real al clădirii;
- cum sunt verificate firmele care își stabilesc sediul aici;
- dacă aceste societăți desfășoară activitate economică reală;
- în ce măsură autoritățile fiscale monitorizează tranzacțiile și contractele firmelor respective.
În lipsa unor controale riguroase și a unei transparențe mai mari, astfel de adrese riscă să devină adevărate „fabrici” de firme folosite pentru operațiuni comerciale controversate sau pentru accesarea banilor publici. Cazul clădirii de pe strada Viitorului reflectă nu doar o anomalie administrativă, ci și vulnerabilitățile unui sistem în care sute de companii pot funcționa oficial într-o ruină fără ca autoritățile să intervină eficient.
