O amplă investigație publicată de Recorder aduce în atenția publică acuzații serioase privind activitatea unor firme de consultanță pentru fonduri europene și finanțări nerambursabile coordonate de omul de afaceri clujean Remus Ciocan. Mai mulți antreprenori susțin că au fost convinși să plătească avansuri consistente pentru accesarea unor programe de finanțare care fie nu mai erau disponibile, fie nu au existat niciodată în forma prezentată. Cazul ridică semne de întrebare nu doar cu privire la modul în care sunt promovate serviciile de consultanță pentru fonduri europene, ci și asupra nivelului de protecție de care beneficiază antreprenorii români atunci când încheie contracte cu firme private care promit acces rapid la granturi și finanțări guvernamentale.
În ultimii ani, interesul pentru fondurile europene și programele de finanțare nerambursabilă a crescut exponențial în România. Mii de antreprenori au căutat soluții pentru dezvoltarea afacerilor prin granturi, programe de digitalizare, investiții în mediul rural sau sprijin pentru start-up-uri. În acest context, piața consultanței pentru fonduri europene a cunoscut o dezvoltare accelerată. Pe lângă firmele cu experiență și rezultate confirmate, au apărut și companii care au investit masiv în promovare online și în construirea unei imagini publice bazate pe promisiuni de succes. Potrivit investigației Recorder, mai mulți antreprenori afirmă că au fost atrași de imaginea profesională construită în jurul lui Remus Ciocan, fost cadru didactic universitar din Cluj-Napoca, prezentat în numeroase materiale promoționale drept specialist în atragerea de fonduri nerambursabile.
Conform informațiilor prezentate de Recorder, Remus Ciocan este inginer de profesie și a activat în mediul universitar clujean, fiind asociat sau acționar în mai multe societăți comerciale specializate în consultanță pentru accesarea finanțărilor nerambursabile. Investigația arată că acesta și partenera sa de afaceri, Camelia Elena Ciocan, au fost promovați în numeroase advertoriale și materiale publicitare ca experți în dezvoltarea afacerilor și accesarea fondurilor europene. Această imagine publică a reprezentat unul dintre motivele principale pentru care numeroși antreprenori au ales să colaboreze cu firmele asociate grupului.
Mărturiile antreprenorilor
Printre persoanele care și-au prezentat experiența se numără antreprenori din România și diaspora. Ana-Maria Spulber, româncă stabilită în Marea Britanie și absolventă a Universității Cambridge, a declarat pentru Recorder că intenționa să dezvolte un proiect antreprenorial în zona rurală din România și a apelat la serviciile unei firme controlate de Remus Ciocan. Potrivit acesteia, după semnarea contractului și plata avansului, a descoperit că programele de finanțare prezentate drept oportunități viabile erau deja închise. Un alt caz este cel al inginerului Dorin Carauș din Cluj-Napoca, care susține că i-a fost propusă accesarea unui program denumit „Romania Tech Nation”, despre care ulterior nu a găsit informații oficiale privind existența sau lansarea efectivă. Și Corina Palage, proprietara unei pensiuni din Munții Apuseni, afirmă că a fost convinsă că este eligibilă pentru un program de finanțare, însă colaborarea nu a produs rezultatele promise.
Unul dintre cele mai importante aspecte evidențiate în investigația Recorder este promovarea programului „Romania Tech Nation”. Reporterii publicației au realizat un experiment jurnalistic sub acoperire și au contactat o firmă nou înființată de Remus Ciocan. În cadrul discuției, reprezentanții firmei ar fi recomandat accesarea finanțării prin programul „Romania Tech Nation”, prezentându-l drept o oportunitate reală pentru obținerea a până la 50.000 de euro. Potrivit răspunsului oficial transmis Recorder de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, acest program nu a fost niciodată lansat efectiv ca schemă de finanțare. De asemenea, Florin Jianu, unul dintre promotorii conceptului, a declarat că proiectul a rămas la nivel de idee și nu s-a transformat într-un program operațional. Acest aspect reprezintă una dintre principalele acuzații formulate de foști clienți și de foști angajați ai grupului de firme.
Mai mulți antreprenori susțin că au întâmpinat dificultăți în recuperarea avansurilor plătite. Potrivit documentelor analizate de Recorder, contractele conțineau formulări generale privind serviciile oferite și clauze care făceau dificilă recuperarea sumelor în cazul renunțării la colaborare. Conform investigației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar fi transmis unor petenți că respectivele contracte par dezechilibrate în favoarea firmelor de consultanță, fără a putea însă interveni într-un raport contractual între societăți comerciale.
Foști angajați: „Eram instruiți să convingem clienții să plătească avansul”
Investigația Recorder include și mărturiile mai multor foști angajați care au acceptat să vorbească sub protecția anonimatului. Aceștia afirmă că activitatea era organizată ca un call-center orientat spre atragerea rapidă a clienților și încasarea avansurilor. Unele dintre fostele angajate susțin că nu aveau pregătire profesională în domeniul fondurilor europene și că li se ofereau scenarii prestabilite pentru discuțiile telefonice cu potențialii clienți. Potrivit declarațiilor acestora, accentul era pus pe semnarea contractelor și obținerea avansurilor, în timp ce șansele reale de finanțare nu erau întotdeauna clarificate beneficiarilor.
Datele prezentate de Recorder arată că mai multe instituții publice au primit sesizări privind activitatea firmelor asociate lui Remus Ciocan.
Conform răspunsurilor oficiale citate în investigație:
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj a primit 41 de sesizări din partea foștilor angajați între 2020 și 2026;
- Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a înregistrat 42 de reclamații din partea clienților;
- Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) a identificat mai multe petiții privind activitatea companiilor;
- Există dosare aflate în cercetare la nivelul organelor judiciare, fără ca până în prezent să fie stabilită vinovăția vreunei persoane.
Potrivit datelor analizate de Recorder, grupul de firme asociat lui Remus Ciocan a înregistrat în perioada 2019-2024 o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 6,4 milioane de euro și un profit total care a depășit un milion de euro. Totodată, șase dintre companiile din grup au intrat în insolvență în anul 2025, după acumularea unor datorii importante către creditori, instituții financiare și bugetul de stat. Investigația menționează și achiziția unor autoturisme de lux, inclusiv un Ferrari și un Land Rover, în perioada în care firmele desfășurau activități de consultanță pentru fonduri europene.
Contactat de Recorder, Remus Ciocan a respins acuzațiile formulate de foști clienți și foști angajați. Acesta susține că este victima unei campanii de denigrare și afirmă că o parte dintre persoanele care îl acuză au încălcat relații contractuale comerciale. În ceea ce privește programul „Romania Tech Nation”, Ciocan a declarat că firmele sale nu încheie contracte pentru programe specifice, ci pentru identificarea unor surse de finanțare, iar conceptul ar putea deveni operațional în viitor. De asemenea, acesta a afirmat că nu avea cunoștință despre eventuale practici incorecte descrise de fostele angajate.
