O hotărâre a Curții de Apel București care a obligat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) să ramburseze aproape 930.000 de lei din cheltuielile electorale ale lui Nicușor Dan readuce în atenția publică modul în care au fost verificate finanțele campaniei prezidențiale din 2025. Documentele instanței relevă existența unei sesizări formulate de AEP către Parchetul General după identificarea unui transfer bancar către sora candidatului, în contextul verificării donațiilor și împrumuturilor utilizate în precampanie.
În România, finanțarea campaniilor electorale reprezintă unul dintre cele mai atent monitorizate domenii ale procesului democratic. Legislația electorală impune reguli stricte privind proveniența fondurilor, utilizarea acestora și raportarea tuturor operațiunilor financiare realizate de candidați și partide politice. În acest context, campania prezidențială din 2025 a actualului președinte Nicușor Dan a devenit obiectul unei analize detaliate din partea Autorității Electorale Permanente, instituția responsabilă cu verificarea legalității finanțării competițiilor electorale.
Disputa dintre Nicușor Dan și AEP a ajuns în instanță după ce autoritatea a refuzat rambursarea unei sume de aproximativ 930.000 de lei, considerând că anumite cheltuieli nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a fi decontate din fonduri publice. Ulterior, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Nicușor Dan și a obligat instituția să ramburseze suma contestată. Publicarea motivării instanței a adus însă în atenția opiniei publice și alte aspecte legate de verificările efectuate de inspectorii AEP.
Potrivit documentelor analizate în cadrul procesului, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 a presupus cheltuieli totale de aproximativ 60 de milioane de lei. Conform legislației electorale, aceste sume pot fi rambursate de stat dacă sunt justificate și efectuate cu respectarea normelor privind finanțarea campaniilor electorale. În urma verificărilor, inspectorii AEP au decis că o parte dintre cheltuieli, în valoare de aproximativ 930.000 de lei, nu pot fi recunoscute pentru rambursare. Decizia a fost contestată în instanță de Nicușor Dan, care a solicitat anularea actului administrativ și obligarea instituției la plata sumelor respective. După analizarea documentelor și argumentelor prezentate de ambele părți, Curtea de Apel București a decis în favoarea candidatului.
În cadrul controlului, AEP nu s-a limitat la verificarea conturilor bancare declarate oficial pentru campania electorală. Inspectorii au analizat și alte conturi deținute de Nicușor Dan pentru a verifica dacă acestea au fost utilizate direct sau indirect în finanțarea activităților electorale. În acest proces a fost identificat un cont deschis la Banca Comercială Română, utilizat în perioada de precampanie. Potrivit informațiilor consemnate în documentele instanței, în acest cont au fost înregistrate donații online și alte operațiuni financiare efectuate înainte de debutul oficial al campaniei. Verificările au vizat perioada cuprinsă între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii martie 2025.
Unul dintre elementele analizate de inspectorii AEP a fost un transfer bancar realizat în data de 7 martie 2025 către Claudia Dan, sora lui Nicușor Dan. Conform raportului întocmit de autoritate, suma transferată a fost de aproximativ 144.000 de lei. Inspectorii au corelat această informație cu declarațiile de avere publice ale candidatului și au observat existența unui împrumut mai vechi contractat de la sora sa. Pe baza informațiilor disponibile la acel moment, reprezentanții AEP au apreciat că transferul ar putea reprezenta rambursarea unui împrumut și au analizat proveniența fondurilor utilizate pentru efectuarea plății. Din verificările efectuate a rezultat că o parte dintre banii existenți în cont proveneau din donații online colectate în perioada de precampanie. În acest context, instituția a considerat necesară sesizarea organelor de urmărire penală pentru clarificarea situației.
Potrivit informațiilor cuprinse în documentele analizate de instanță, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Scopul acesteia era verificarea eventualei existențe a unor fapte de natură penală legate de modul în care au fost utilizate fondurile aflate în contul respectiv. La momentul respectiv, conducerea interimară a AEP era asigurată de vicepreședintele Zsombor Vajda, după revocarea fostului președinte Toni Greblă. Până în prezent nu există informații publice privind existența unei soluții definitive sau a unei concluzii oficiale referitoare la această sesizare.
Solicitat să clarifice situația, Nicușor Dan a transmis un punct de vedere oficial în care a precizat că transferul nu avea legătură cu împrumutul contractat în anul 2022. Potrivit explicațiilor sale, în luna ianuarie 2025 a contractat un nou împrumut de la sora sa pentru acoperirea unor cheltuieli urgente de precampanie. Acest împrumut ar fi fost acordat prin două transferuri bancare efectuate înainte de perioada analizată de inspectorii AEP. Președintele susține că suma transferată în martie 2025 reprezenta rambursarea acestui nou împrumut și nu a celui mai vechi, menționat în declarațiile de avere. Această explicație oferă o interpretare diferită față de concluziile preliminare desprinse de inspectorii electorali în raportul de control.
Deși documentele instanței consemnează existența acestui episod, procesul aflat pe rolul Curții de Apel București avea ca obiect principal legalitatea refuzului de rambursare a cheltuielilor electorale. Judecătorii au analizat argumentele prezentate de ambele părți și au decis anularea deciziei de nerambursare emisă de AEP. În consecință, instituția a fost obligată să ramburseze suma de aproximativ 930.000 de lei solicitată de Nicușor Dan. Hotărârea reprezintă una dintre cele mai importante decizii judiciare pronunțate în materie de finanțare electorală după alegerile prezidențiale din 2025.
Cazul readuce în atenție importanța transparenței în finanțarea competițiilor electorale. În toate democrațiile consolidate, proveniența fondurilor utilizate în campanii și modul în care acestea sunt cheltuite reprezintă aspecte esențiale pentru credibilitatea procesului electoral. Rolul instituțiilor de control este de a verifica respectarea regulilor și de a semnala eventualele neconcordanțe care necesită clarificări suplimentare. În același timp, mecanismele judiciare permit contestarea deciziilor administrative și oferă garanții suplimentare pentru respectarea drepturilor tuturor participanților la procesul electoral.
