Fosta consilieră a lui Marian Neacșu de la Secretariatul General al Guvernului, Constanța Coman, a ajuns în Consiliile de Administrație ale ROMATSA și Loteriei Române, două companii controlate de stat. Potrivit unei investigații DeFapt.ro, veniturile cumulate din cele două mandate ajung la aproximativ 112.000 de euro net anual, la care se adaugă pensia declarată. Cazul ridică din nou întrebări despre selecția administratorilor din companiile de stat, guvernanța corporativă și rețelele de influență politică.
Constanța Coman, fostă consilieră în cabinetul lui Marian Neacșu de la Secretariatul General al Guvernului, este unul dintre cele mai recente exemple invocate în dezbaterea publică despre sinecurile din companiile de stat. Potrivit unei investigații publicate de DeFapt.ro, aceasta încasează indemnizații importante din două Consilii de Administrație: ROMATSA și Loteria Română. Conform informațiilor prezentate, ROMATSA i-ar plăti o indemnizație lunară brută de 46.850 de lei, în timp ce Loteria Română i-ar achita, potrivit contractului de mandat citat în investigație, 25.866 de lei brut lunar. Cumulat, cele două venituri brute ajung la 72.716 lei pe lună. După plata taxelor, suma netă estimată ar fi de aproximativ 9.300 de euro lunar, adică aproximativ 112.000 de euro net anual. În paralel, conform declarației de avere menționate în investigație, Constanța Coman ar încasa și o pensie anuală de 89.843 lei. Astfel, cazul său devine relevant nu doar prin nivelul veniturilor, ci și prin traseul profesional și politic care a precedat numirea în aceste funcții.
Cine este Constanța Coman
Constanța Coman și-a început cariera în 1980, ca economist la Întreprinderea de Rulmenți Alexandria. În 1987 a ajuns la Oficiul Județean de Turism Teleorman, tot în zona economică, cu atribuții legate de resursa umană. După 1989, traseul său profesional a alternat între funcții publice și activități în mediul privat. În 2001, a devenit director în cadrul Direcției Finanțelor Publice Teleorman, unde coordona controlul fiscal la contribuabilii mari. În 2006, a fost numită șef serviciu în Ministerul Finanțelor Publice, funcție pe care a deținut-o până în august 2016. Tot în 2006, Constanța Coman și soțul său, Lucică Coman, au înființat firma Audit Coman Expert – ACE SRL. Potrivit documentelor publice citate de DeFapt.ro, firma familiei Coman a fost desemnată auditor al companiei InterAgro, grup asociat omului de afaceri Ioan Niculae, pentru perioada 14 decembrie 2018 – 31 mai 2021. Aceste detalii sunt importante pentru că arată o carieră construită în zona financiar-contabilă, dar și o rețea de poziții aflate la intersecția dintre administrație, companii de stat, firme publice locale și mediul privat.
După plecarea din Ministerul Finanțelor, Constanța Coman a ajuns, în august 2016, economist la Compania Națională Aeroporturi București. La începutul anului 2017 a devenit șef serviciu contabilitate, însă în septembrie același an a fost schimbată din funcție. La scurt timp, potrivit investigației, a fost angajată în propria firmă ca economist, dar nu pentru mult timp. În octombrie 2017, a fost recuperată în zona administrației publice locale, în mandatul Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, fiind numită șef serviciu control intern la Compania Municipală de Protecție Civilă și Voluntariat București SA. Ulterior, în ianuarie 2019, a devenit director economic al acestei companii municipale. În paralel, ar fi fost și auditor intern la Compania Municipală Imobiliara SA, o altă societate înființată în perioada administrației Firea. Acest traseu reflectă una dintre problemele recurente ale administrației românești: rotația acelorași persoane între funcții publice, companii municipale, consilii de administrație și cabinete politice. Chiar dacă fiecare numire poate avea o justificare formală, cumulul acestor poziții ridică întrebări despre criteriile reale de selecție și despre accesul la funcții bine plătite în zona statului.
Un episod relevant în traseul Constanței Coman este numirea în cabinetul Secretarului General al Guvernului, condus la acel moment de Marian Neacșu. Potrivit informațiilor publicate, Coman a fost consilier în cadrul SGG și a făcut parte din Unitatea de Implementare și Monitorizare a Reformelor și Investițiilor din PNRR. Atribuțiile sale vizau chiar implementarea Reformei 9 din PNRR, referitoare la îmbunătățirea cadrului procedural de aplicare a principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat. Această informație este esențială. Persoana care a lucrat în zona reformei guvernanței corporative a companiilor de stat ajunge ulterior să fie numită în două Consilii de Administrație ale unor companii importante controlate de stat. Din acest motiv, cazul nu poate fi redus la o simplă discuție despre venituri individuale. El devine un test pentru credibilitatea reformei companiilor de stat. Guvernanța corporativă ar trebui să însemne profesionalizare, selecție transparentă, criterii de performanță, independență față de influența politică și responsabilitate față de rezultatele companiei. Când numirile ajung să fie percepute ca recompense sau plasamente politice, întregul concept de reformă este compromis în ochii publicului.
ROMATSA, indemnizație de aproape 47.000 lei brut lunar
Pe 1 iunie 2024, Constanța Coman a fost desemnată membru în Consiliul de Administrație al ROMATSA, în urma unei proceduri de selecție derulate în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Numirea s-a făcut prin ordin al ministrului Transporturilor, minister condus de Sorin Grindeanu. Pentru această poziție, potrivit DeFapt.ro, Coman primește o indemnizație lunară brută de 46.850 lei, ceea ce ar însemna aproximativ 30.000 lei net lunar, adică în jur de 6.000 de euro pe lună. Anual, venitul net din această poziție ar ajunge la aproximativ 72.000 de euro, fără a include eventuale alte beneficii. ROMATSA este o instituție strategică, responsabilă cu serviciile de trafic aerian. În mod normal, calitatea managementului și supravegherii într-o asemenea structură ar trebui să fie evaluată după criterii stricte: competență profesională relevantă, experiență în domenii conexe, capacitate de management financiar, audit, risc și infrastructură critică. Tocmai de aceea, nivelul indemnizațiilor din conducerea ROMATSA a devenit subiect de interes public, mai ales în contextul altor dezvăluiri recente privind salariile foarte mari din regie.
Loteria Română, al doilea mandat în CA
Constanța Coman a fost numită și în Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Potrivit investigației citate, numirea a avut loc în 26 iunie 2024, într-o perioadă în care Ministerul Economiei, instituția în subordinea căreia se află Loteria Română, era condus de Radu Oprea. Conform contractului de mandat invocat în materialul DeFapt.ro, indemnizația lunară brută ar fi de 25.866 lei, ceea ce ar reprezenta peste 3.300 de euro net lunar, adică aproape 40.000 de euro net anual. Pe site-ul Loteriei Române există o secțiune publică privind membrii Consiliului de Administrație, în care Constanța Coman figurează printre membrii CA, cu statut definitiv, iar remunerațiile membrilor sunt prezentate în format tabelar Loteria Română. Indiferent de diferențele de actualizare sau raportare ale informațiilor publice, miza rămâne aceeași: cumulul de poziții în companii de stat și nivelul veniturilor obținute din aceste funcții. Loteria Română este o companie de stat cu tradiție, dar și cu probleme de modernizare, digitalizare și adaptare la o piață în schimbare. Prezența în Consiliul de Administrație al unei astfel de companii ar trebui să presupună responsabilitate reală pentru strategie, control financiar, eficiență și integritate.
Pensie plus indemnizații de la stat
Pe lângă cele două indemnizații de administrator, Constanța Coman ar încasa și o pensie anuală de 89.843 lei. Legal, cumulul pensiei cu alte venituri poate fi permis în anumite condiții. Problema nu este neapărat legalitatea cumulului, ci oportunitatea și moralitatea publică a unor astfel de situații, într-un stat în care companiile publice sunt criticate constant pentru lipsă de performanță, politizare și privilegii. România are mii de pensionari care trăiesc cu venituri mici, iar în paralel există persoane retrase formal din activitate care continuă să ocupe funcții foarte bine remunerate în structuri ale statului. Când aceste numiri apar în apropierea unor lideri politici, percepția publică este una de sinecură. Termenul „sinecură” descrie o funcție bine plătită, obținută mai degrabă prin relații și influență decât prin merit demonstrabil. În astfel de cazuri, instituțiile care au făcut selecția trebuie să poată explica limpede criteriile, punctajele, experiența relevantă și motivul pentru care persoana numită a fost cea mai potrivită.
Cazul Constanța Coman nu este izolat. El face parte dintr-o problemă mai largă a companiilor de stat din România: proceduri de selecție care există formal, dar sunt suspectate frecvent că legitimează decizii deja luate politic. Ordonanța 109/2011 a fost gândită pentru profesionalizarea conducerii companiilor publice. În teorie, consiliile de administrație ar trebui să fie populate cu profesioniști selectați transparent, pe baza competențelor și experienței. În practică, multe numiri continuă să fie contestate public, mai ales când beneficiarii au legături cu partide, miniștri, cabinete guvernamentale sau administrații locale. Dacă România vrea să reformeze companiile de stat, trebuie să depășească simpla bifare a procedurilor. Este nevoie de transparență reală: publicarea dosarelor profesionale relevante, a criteriilor de selecție, a punctajelor, a contractelor de mandat, a indicatorilor de performanță și a rezultatelor anuale. Altfel, reforma rămâne un exercițiu de imagine, iar companiile de stat continuă să funcționeze ca spații de recompensare pentru oameni conectați politic.
ROMATSA și Loteria Română nu sunt instituții oarecare. ROMATSA gestionează o infrastructură critică pentru siguranța traficului aerian, iar Loteria Română operează într-un domeniu cu impact financiar și social. Ambele au nevoie de guvernanță serioasă, control financiar și decizii strategice coerente. Când indemnizațiile membrilor CA ajung la niveluri de mii de euro lunar, publicul are dreptul să întrebe ce performanță justifică aceste sume. Care sunt indicatorii asumați? Ce rezultate au fost obținute? Cum se măsoară contribuția fiecărui administrator? Există rapoarte publice clare privind activitatea CA? Fără răspunsuri la aceste întrebări, indemnizațiile mari devin greu de apărat în fața contribuabililor.
Cazul Constanței Coman este relevant pentru felul în care statul român își gestionează companiile și pozițiile bine remunerate din consiliile de administrație. Fostă consilieră în zona Secretariatului General al Guvernului, cu traseu prin instituții publice, companii municipale și structuri legate de reforma guvernanței corporative, Coman a ajuns să cumuleze două mandate în CA-uri ale unor companii de stat importante: ROMATSA și Loteria Română. Potrivit investigației DeFapt.ro, veniturile nete anuale din cele două poziții ajung la aproximativ 112.000 de euro, la care se adaugă pensia. Legalitatea acestor venituri trebuie analizată separat de oportunitatea lor publică. Însă, din perspectiva încrederii cetățenilor, cazul ridică întrebări inevitabile despre merit, selecție, influență politică și responsabilitate. România nu poate vorbi credibil despre reformarea companiilor de stat cât timp funcțiile de conducere sunt percepute ca sinecuri bine plătite. Profesionalizarea reală nu înseamnă doar proceduri, ci rezultate, transparență și responsabilitate publică.
Sursa foto: Inquam Photos/Alexandru Nechez
