Digitalizarea administrației publice a fost prezentată în ultimii ani drept una dintre marile soluții pentru reducerea birocrației, apropierea instituțiilor de cetățeni și eficientizarea serviciilor publice. Prin programe finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), numeroase primării și consilii județene au avut posibilitatea de a investi în platforme informatice, servicii online și sisteme de gestionare electronică a documentelor.
În acest context, mai multe autorități locale din România au achiziționat soluții digitale promovate ca „ecosisteme informatice interinstituționale”, destinate gestionării comunicării între instituții, cetățeni și mediul economic. O investigație publicată de Reporter de Iași analizează contractele încheiate de 46 de primării și trei consilii județene cu firme implicate în furnizarea platformei ConectX, ridicând întrebări privind modul în care au fost realizate unele achiziții, relația dintre firmele implicate și diferențele mari de cost pentru servicii similare.
Potrivit informațiilor prezentate în investigație, firmele implicate ar fi derulat un mecanism format din trei componente: consultanță pentru pregătirea documentațiilor, implementarea platformei informatice și ulterior servicii de mentenanță.
ConectX, prezentat ca ecosistem digital pentru administrație
Produsul analizat este platforma ConectX, prezentată drept o soluție destinată digitalizării relației dintre instituții, cetățeni și alte entități. În documentele de achiziție, platforma este descrisă prin concepte precum „ecosistem digital interinstituțional”, „debirocratizarea proceselor instituției”, „front office și back office” sau „componente de interoperabilitate și interconectare”. Autoritățile locale au justificat aceste investiții prin necesitatea de a simplifica circulația documentelor, de a reduce folosirea hârtiei și de a crește transparența proceselor administrative.
Potrivit investigației, contractele au inclus furnizarea unor licențe și instalarea sistemului, însă instituțiile nu ar fi cumpărat proprietatea asupra programului, ci dreptul de utilizare pentru o perioadă determinată. După perioada inițială, autoritățile trebuie să continue plata pentru servicii precum mentenanță, suport tehnic și găzduirea arhivei electronice.
Contracte de milioane de lei pentru primării și consilii județene
Potrivit datelor prezentate în investigație, Athos Total Consulting ar fi furnizat servicii de consultanță pentru 46 de primării și trei consilii județene, în valoare totală de peste 3,2 milioane de lei. Ulterior, AConnect Smart Software ar fi obținut contractele de implementare, valoarea acestora ridicându-se la aproximativ 42 de milioane de lei.
Un exemplu prezentat este cel al mai multor comune din județul Vaslui, unde contractele de implementare au avut valori identice. Conform investigației, 15 comune ar fi achitat fiecare câte 14.000 de lei pentru consultanță și câte 400.000 de lei pentru implementare. În alte județe, precum Tulcea și Constanța, unele comune ar fi plătit valori mai mari, de aproximativ 125.000 de lei pentru consultanță și 1 milion de lei pentru implementare.
Un punct important al investigației îl reprezintă relația dintre firma de consultanță și furnizorul soluției informatice. Potrivit materialului publicat, Athos Total Consulting ar fi realizat documentațiile tehnice pe baza cărora primăriile au organizat procedurile de achiziție, iar ulterior AConnect Smart Software ar fi participat la implementarea soluției.
În analiza prezentată este ridicată problema situației în care o companie care contribuie la definirea necesităților unei instituții ajunge să fie legată de furnizorul produsului cumpărat. Această situație este una dintre temele frecvent discutate în domeniul achizițiilor publice IT, unde autoritățile trebuie să se asigure că specificațiile tehnice nu favorizează un anumit furnizor și că există concurență reală.
Un alt element analizat este introducerea unei cerințe privind certificarea ISO 14001:2015. Acest standard este destinat managementului de mediu și se referă la aspecte precum gestionarea resurselor, reducerea impactului asupra mediului și respectarea obligațiilor de mediu. Investigația susține că această cerință ar fi fost introdusă în documentații de achiziție pentru servicii informatice, deși standardul nu este unul specific securității informatice sau serviciilor cloud. Potrivit materialului, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) ar fi considerat această condiție un criteriu restrictiv și ar fi solicitat remedierea documentațiilor.
Exemplul Dragomirești: o platformă digitală într-o comună de 4.000 de locuitori
Un caz prezentat în investigație este comuna Dragomirești din județul Vaslui. Conform materialului, localitatea ar fi plătit 400.000 de lei pentru implementarea sistemului informatic, printr-un contract încheiat în septembrie 2023. Jurnaliștii au verificat modul în care este utilizată platforma și au relatat că aceasta ar fi folosită în principal pentru comunicarea internă și transmiterea unor documente. Un funcționar citat în investigație a explicat că cetățenii nu folosesc platforma și că locuitorii consultați nu știau despre existența ei.
Una dintre principalele întrebări ridicate de investigație este legată de raportul dintre costurile achitate de unele instituții și prețurile unor servicii informatice similare disponibile pe piață. Materialul compară contractul de 400.000 de lei din Dragomirești cu alte soluții comerciale care includ servicii de e-mail, stocare și colaborare online. Potrivit investigației, un serviciu Microsoft 365 Business Basic pentru 15 utilizatori ar fi costat semnificativ mai puțin pe perioada analizată. Comparația ridică o dezbatere mai largă despre modul în care instituțiile publice stabilesc valoarea estimată a contractelor IT și despre necesitatea unor analize de piață înaintea achizițiilor.
Un alt aspect analizat este etapa ulterioară implementării, respectiv contractele de mentenanță. Potrivit investigației, Digitax Online Public Services ar fi furnizat servicii de mentenanță pentru unele instituții care cumpăraseră anterior consultanță și implementare prin celelalte firme menționate. Acest model ridică întrebări privind dependența instituțiilor publice de furnizorul inițial și costurile pe termen lung ale soluțiilor digitale. În proiectele informatice publice, mentenanța reprezintă o componentă esențială, deoarece sistemele trebuie actualizate permanent, securizate și adaptate modificărilor legislative.
Fondurile PNRR și provocarea digitalizării administrației
Investițiile analizate au fost realizate într-un context mai larg al digitalizării administrației publice. PNRR a alocat fonduri importante pentru modernizarea administrației locale, dezvoltarea serviciilor online și creșterea accesului cetățenilor la servicii publice digitale. Potrivit investigației, unele dintre contractele analizate au fost finanțate prin Componenta 10 – Fondul Local din PNRR, destinată inclusiv dezvoltării serviciilor publice digitale. Obiectivul acestor investiții este transformarea administrației într-un sistem mai eficient și mai accesibil pentru cetățeni.
Digitalizarea administrației publice reprezintă una dintre direcțiile importante de modernizare a României. Platformele informatice pot reduce birocrația, pot simplifica relația dintre cetățeni și instituții și pot crește eficiența administrației. În același timp, investițiile publice în tehnologie trebuie să fie însoțite de transparență, concurență reală și evaluări clare privind raportul dintre costuri și beneficii.
Cazul contractelor analizate în jurul platformei ConectX aduce în atenție întrebări importante despre modul în care sunt pregătite achizițiile IT, cum sunt stabilite cerințele tehnice și cum sunt evaluate rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri publice. Pentru administrația locală, adevărata provocare nu este doar cumpărarea unei platforme digitale, ci asigurarea faptului că tehnologia este folosită efectiv și aduce valoare reală comunităților.
Notă editorială: Informațiile privind mecanismul contractual, firmele implicate și acuzațiile prezentate provin din investigația citată.
Articol integral pe ReporterIs.ro
