Primăria comunei Cogealac, din județul Constanța, a plătit în anul 2024 sute de mii de lei pentru documentații tehnice destinate unor investiții publice, deși mai multe dintre acestea erau identice, cu toate că vizau obiective diferite. Auditorii Curții de Conturi au constatat cheltuieli nelegale în valoare de 745.376 de lei și au solicitat recuperarea sumelor. Contractele au fost atribuite societății Anything Construct SRL, firmă care a beneficiat de mai multe achiziții directe din partea administrației locale și care apare, potrivit unei investigații G4Media, într-un circuit de relații comerciale și personale ce include persoane și societăți cu legături în administrația comunei Corbu. Cazul ridică întrebări privind verificarea documentațiilor înainte de efectuarea plăților și modul în care sunt gestionate fondurile publice destinate investițiilor locale.
Un raport de audit financiar al Curții de Conturi scoate la iveală nereguli importante în modul în care Primăria Cogealac a contractat și achitat documentații tehnice pentru investiții publice. În anul 2024, administrația locală a cumpărat mai multe studii de fezabilitate și documentații pentru lucrări de intervenție, destinate reabilitării unor unități de învățământ și amenajării unor canale de colectare a apelor pluviale. Verificările ulterioare au arătat însă că o parte dintre documentele plătite erau identice, deși se refereau la construcții și amplasamente diferite. Potrivit constatărilor auditorilor, valoarea totală a cheltuielilor considerate nelegale se ridică la 745.376 de lei, sumă pentru care au fost dispuse măsuri de recuperare. Informațiile au fost prezentate într-o investigație publicată de G4Media la 30 octombrie 2026, care a analizat atât raportul Curții de Conturi, cât și contractele încheiate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Documentele arată că, în martie 2024, Primăria Cogealac a inițiat mai multe achiziții directe pentru servicii de proiectare, toate atribuite aceleiași societăți, Anything Construct SRL. Una dintre primele achiziții a vizat reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale „Cristea Caraman”, pentru care administrația locală a acceptat o ofertă de 258.000 de lei. Procedura a fost finalizată la scurt timp după lansarea solicitării în platforma electronică. În zilele următoare au fost efectuate și alte achiziții pentru documentații similare, inclusiv pentru reabilitarea unor școli și realizarea unor canale colectoare destinate dirijării apelor pluviale. Deși investițiile aveau caracteristici diferite, documentațiile elaborate nu reflectau particularitățile fiecărui obiectiv.
În cazul celor trei unități de învățământ, auditorii au constatat că documentele tehnice prezentau conținut identic, fără diferențieri corespunzătoare suprafețelor, cantităților de lucrări sau caracteristicilor constructive. Mai mult, caietele de sarcini utilizate la achiziție nu includeau suficiente informații pentru individualizarea serviciilor solicitate. Această situație este relevantă deoarece un studiu de fezabilitate sau o documentație de avizare a lucrărilor de intervenții trebuie să reflecte condițiile reale ale obiectivului analizat. Două clădiri școlare pot avea nevoi asemănătoare de modernizare, dar diferențele de suprafață, structură, instalații sau stare tehnică trebuie evaluate individual, astfel încât soluțiile propuse și estimările financiare să poată fundamenta corect o investiție.
În lipsa acestor elemente, documentația riscă să nu mai reprezinte un instrument tehnic pentru luarea unei decizii, ci doar un document formal, insuficient adaptat investiției pentru care a fost contractat. Curtea de Conturi a apreciat că plata a două dintre cele trei documentații destinate școlilor, în valoare totală de 493.276 de lei, reprezintă o cheltuială nelegală. O situație asemănătoare a fost identificată și în cazul proiectelor pentru realizarea a două canale colectoare de ape pluviale. Deși documentațiile vizau două obiective distincte, auditorii au constatat că acestea aveau același conținut, fără particularizări corespunzătoare. Pentru una dintre documentațiile respective, Curtea de Conturi a stabilit o cheltuială nelegală de 252.100 de lei. Împreună cu sumele aferente studiilor pentru școli, valoarea totală a abaterilor a ajuns la 745.376 de lei.
Un element important al constatărilor este faptul că documentațiile au fost acceptate și decontate fără ca administrația locală să identifice sau să remedieze diferențele dintre obiectivele contractate și conținutul efectiv al serviciilor prestate. Aici apare una dintre principalele probleme de responsabilitate administrativă. Într-o achiziție publică, obligațiile beneficiarului nu se încheie odată cu desemnarea firmei prestatoare și semnarea contractului. Instituția trebuie să verifice dacă serviciile au fost executate conform cerințelor, dacă documentele predate sunt complete și dacă plata este justificată de prestația efectiv realizată. În cazul Cogealac, constatările auditorilor indică deficiențe atât în pregătirea achizițiilor, cât și în verificarea documentațiilor înainte de acceptarea și plata acestora.
Contractele firmei Anything Construct și legăturile cu administrația din Corbu
Investigația G4Media aduce în atenție și istoricul societății care a obținut contractele. Anything Construct SRL a fost înființată în anul 2002, inițial sub denumirea Duta Konstruct. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, societatea a avut mai mulți ani fără activitate economică semnificativă, iar în 2022 și-a schimbat denumirea. Ulterior, participațiile fondatorului Dumitru Duță au fost transferate către Cosmin Mihai Șerb. Firma s-a înscris în Sistemul Electronic de Achiziții Publice la 6 martie 2024, cu numai câteva zile înainte să obțină primele contracte de la Primăria Cogealac. Într-un interval scurt, societatea a primit mai multe comenzi directe pentru realizarea unor documentații tehnice, valoarea cumulată a achizițiilor fiind una semnificativă pentru o comună.
Datele prezentate în investigație arată că, în anul 2024, societatea a înregistrat o creștere importantă a cifrei de afaceri, în contextul contractelor câștigate din fonduri publice. Aceeași firmă a obținut și două contracte pentru servicii de urbanism din partea Primăriei Corbu, tot din județul Constanța. Potrivit informațiilor din SEAP, cele două achiziții au fost lansate în mai 2024, la interval de aproximativ un minut, pentru servicii de elaborare a unor planuri urbanistice zonale. Valorile contractelor au fost de 70.000 și, respectiv, 80.000 de lei. În paralel, investigația a documentat legături între fondatorul Anything Construct și o altă societate, New Construct Black Sea SRL, care a avut la rândul său contracte importante cu administrațiile din Cogealac și Corbu.
New Construct Black Sea a fost înființată în anul 2009 de Dumitru Duță și Ioana Duță, ulterior Ioana Ciceu. Cei doi au ieșit din acționariat în 2021, iar Ioana Ciceu a devenit angajată a Primăriei Corbu în anul următor, ocupând ulterior funcția de arhitect-șef. Potrivit G4Media, compartimentul de urbanism al Primăriei Corbu a fost implicat în pregătirea documentației pentru achizițiile atribuite societății Anything Construct. De asemenea, firma New Construct Black Sea, în care actuala arhitectă-șefă fusese asociată, a obținut în perioada 2023–2025 contracte de aproximativ 4,5 milioane de lei de la Primăria Cogealac și alte contracte de la Primăria Corbu. Aceste relații comerciale și profesionale necesită o analiză atentă, însă existența lor nu demonstrează automat că procedurile de achiziție au fost influențate nelegal. Stabilirea unui eventual conflict de interese presupune verificarea atribuțiilor concrete, a implicării în luarea deciziilor și a situației juridice existente la momentul atribuirii contractelor.
Totuși, atunci când aceleași societăți obțin numeroase contracte de la instituții apropiate geografic, iar în istoricul acestora apar persoane cu funcții în administrația publică, transparența procedurilor devine cu atât mai importantă. În astfel de situații, autoritățile trebuie să poată demonstra că selecția operatorilor economici a respectat legislația, că prețurile au fost fundamentate corespunzător și că serviciile contractate au fost necesare și executate integral.
Curtea de Conturi a cerut recuperarea banilor. Problema depășește însă cele trei documentații
În urma verificărilor, Primăria Cogealac a fost sancționată contravențional cu 5.000 de lei, iar auditorii au solicitat măsuri pentru recuperarea sumelor considerate nelegal plătite. Termenul indicat în documentele de control pentru recuperarea prejudiciului a fost 30 iunie 2026. Din informațiile prezentate în materialul publicat la 30 octombrie nu rezultă însă cu certitudine dacă suma a fost recuperată integral, parțial sau dacă au fost inițiate proceduri judiciare pentru recuperarea acesteia. Clarificarea acestui aspect este importantă, deoarece simpla constatare a unei abateri financiare nu înseamnă că banii au revenit automat la bugetul local.
De altfel, problemele financiare ale administrației din Cogealac au fost semnalate și în alte verificări ale Curții de Conturi. Rapoartele de audit anterioare au evidențiat deficiențe privind gestionarea cheltuielilor, evidențele contabile și funcționarea mecanismelor de control intern. Această succesiune de constatări ridică întrebări privind capacitatea administrației locale de a preveni repetarea unor abateri și de a implementa la timp măsurile dispuse de instituțiile de control. În cazul achizițiilor pentru proiecte de investiții, consecințele pot depăși valoarea documentațiilor plătite. Un studiu de fezabilitate incomplet sau insuficient adaptat obiectivului poate afecta estimarea costurilor, alegerea soluției tehnice și fundamentarea finanțării.
În cazul proiectelor pentru școli, eventualele erori pot influența ulterior pregătirea lucrărilor de modernizare. Pentru amenajările de colectare a apelor pluviale, evaluarea corectă a amplasamentului și a condițiilor tehnice este esențială pentru funcționarea investiției. Prin urmare, documentațiile tehnice nu ar trebui privite ca simple formalități administrative necesare înaintea unei lucrări publice. Ele reprezintă baza pe care sunt construite decizii financiare și tehnice ce pot angaja resurse bugetare mult mai mari. Situația constatată la Cogealac evidențiază necesitatea unor mecanisme clare de recepție și verificare a serviciilor de proiectare, înainte ca facturile să fie aprobate pentru plată.
Cine răspunde pentru cheltuirea banilor publici?
Responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor publice este împărțită între persoanele și structurile care inițiază achizițiile, stabilesc cerințele tehnice, verifică serviciile prestate și aprobă plata acestora. În cazul documentațiilor identice descoperite de Curtea de Conturi, una dintre întrebările esențiale privește modul în care beneficiarul a justificat necesitatea achiziționării unor studii distincte, deși documentele recepționate prezentau același conținut. La fel de important este de stabilit cine a verificat documentațiile și ce proceduri interne au fost aplicate înainte de decontare.
Constatările financiare ale Curții de Conturi nu echivalează automat cu stabilirea unei răspunderi penale individuale. Eventualele responsabilități administrative, civile sau penale trebuie analizate separat, în funcție de atribuțiile persoanelor implicate și de probele existente. În același timp, administrația locală are obligația de a lua măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor stabilite potrivit legii și pentru prevenirea unor situații similare. Pentru locuitorii comunei Cogealac, miza este una concretă: fondurile utilizate pentru documentații de investiții reprezintă resurse care ar trebui să contribuie la modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea condițiilor din școli și dezvoltarea serviciilor publice.
O investiție publică nu poate fi considerată justificată doar pentru că există un contract, o factură și un document intitulat studiu de fezabilitate. Administrația trebuie să demonstreze că serviciul a fost efectiv realizat, că răspunde nevoilor obiectivului și că suma plătită este justificată.
Cazul Primăriei Cogealac readuce în atenție o problemă recurentă a administrației publice: diferența dintre respectarea formală a etapelor unei achiziții și verificarea reală a calității serviciilor achiziționate. Într-un context în care numeroase comunități au nevoie de investiții în educație, infrastructură și utilități, utilizarea eficientă a fondurilor publice trebuie să reprezinte o prioritate pentru fiecare autoritate locală. Constatarea unor plăți nelegale de aproape 750.000 de lei pentru documentații identice justifică nu doar recuperarea sumelor, ci și o evaluare a modului în care au fost fundamentate achizițiile și supravegheată executarea contractelor.
Dincolo de suma constatată de Curtea de Conturi, întrebarea fundamentală este cum au fost acceptate și plătite documentații identice pentru obiective diferite și ce măsuri vor fi adoptate pentru ca asemenea situații să nu se repete.
